Herbert List – „Târgul de Fete de pe Muntele Găina”, 1938. Sursa: magnumphotos.com
O întrebare absolut legitimă se impune încă de la început: cine a fost acest Herbert List (un nume necunoscut marelui public), care a călătorit în România anului 1938.
Născut în 1903 într-o prosperă familie de comercianți din Hamburg, germanul Herbert List și-a început ucenicia la un importator de cafea din Heidelberg, în timp ce studia literatura și istoria artei la Universitatea de aici. După terminarea Primului Război Mondial, List a intrat în contact cu atmosfera și cultura cosmopolită a Germaniei anilor 1920, când a fost influențat de „Bauhaus”, curentul artistic manifestat în arhitectură, artele plastice, sculptură, designul interior și industrial, dar și în fotografie. În 1930, l-a cunoscut pe fotograful american Andreas Feininger, cel care l-a introdus în arta fotografiei.
În condițiile ascensiunii celui de-Al Treilea Reich, care a înăbușit viața artistică din Germania, în 1936 Herbert List a fost nevoit să fugă din țară. În anul următor, List și-a împărțit timpul între Paris și Londra, perioadă în care i-a cunoscut pe scriitorul și cineastul francez Jean Cocteau și, respectiv, pe baronul George Hoyningen-Huene, renumit fotograf de modă al timpului. Fără mare entuziasm, a început să își încerce talentul în fotografia de modă, publicându-și creațiile în reviste notorii, specializate în acest domeniu, precum „Harper’s Bazaar”, „Vogue” și „Life”, printre altele.
Viața mediteraneană de pe coastele și din siturile antice ale Greciei și Italiei, dar și obiceiurile tradiționale din România au fost principalele surse de inspirație ale lui Herbert List din 1937 până în 1939, făcând din acești ani cea mai productivă perioadă a creației sale. Tot acum și-a deschis și prima sa expoziție personală la Paris (1937).
Treptat, List a început să realizeze și portrete fotografice ale artiștilor europeni și americani, cele mai emblematice fiind ale pictorilor Pablo Picasso și Giorgio Morandi, precum și cel al regizorului italian Pier Paolo Pasolini.
În anii postbelici, stilul său s-a schimbat, iar interesul lui s-a mutat de la aspectele formale la cele umane. În 1951, List l-a cunoscut pe celebrul fotoreporter Robert Capa, care l-a convins să lucreze la agenția internațională „Magnum Photos” în calitate de colaborator. Petrecând mult timp în Italia, genul lui s-a axat pe fotografia de stradă, eseuri foto și portrete. Astfel, creația sa a devenit mai spontană, influențată fiind și de fotograful francez Henri Cartier-Bresson, colegul său de la „Magnum Photos”, dar și de mișcarea filmului italian neorealist. Au urmat călătorii în Spania, Mexic, Maroc și Caraibe.
Herbert List – „Cuplu din Muscel în costum național, la sărbătoare câmpenească”, 1938. Sursa: magnumphotos.com
Prosperitatea economică din perioada postbelică i-a permis ca, în cele din urmă, List să finalizeze mai multe proiecte de carte care stătuseră mai mult timp în așteptare, printre acestea fiind albumele „Lichtüber Hellas” („Lumină deasupra Greciei”, 1953), „Roma” (1955) și „Napoli” (1962), acesta din urmă în colaborare cu regizorul italian Vittorio de Sica.
Din 1962, Herbert List a lăsat fotografia deoparte și și-a dedicat timpul colecționării desenelor maeștrilor italieni. A murit la München pe 4 aprilie 1975.
Contextul călătoriei lui Herbert List în România
Herbert List (1903-1975) este cunoscut ca un fotograf cu educaţie clasică, care şi-a cultivat de timpuriu sensibilitatea estetică în zona artei şi literaturii. În anii 1930, el a dezvoltat un „stil metafizic” al fotografiei („fotografia metafizică”), influenţat de suprarealism şi de estetica clasică a lucrărilor lui Giorgio de Chirico. Din cauza climatului politic din Germania şi a apartenenţei sale – într-o epocă ce tindea spre intoleranţă -, List părăseşte Germania în jurul anului 1936 şi îşi orientează activitatea fotografică către Europa de Sud şi de Est.
Herbert List – „Autoportret în oglindă”, Roma, 1955. Sursa: https://galerie-karsten-greve.com/en/artists/detail/herbert-list
În acest context istoric, în vara anului 1938 List întreprinde o călătorie în România, însoţit de prietenul său englez, scriitorul Derek Patmore, în vederea unui proiect de carte intitulat „Invitation to Roumania”.
Anul 1938 este un moment important în viaţa României interbelice: schimbări administrative, intensificarea tensiunilor politice, dar totodată o atmosferă culturală vie. În acest context, List soseşte în România nu doar ca turist, ci ca artist în căutare de „momente” fotografice – de la viaţa urbană până la imaginarul rural, de la arhitectură până la portret.
Printre regiunile vizitate se află şi zona Muscelului, ceea ce adaugă o dimensiune local-istorică interesantă pentru această zonă. În vara anului 1938, Herbert List a realizat fotografii şi în Câmpulung. Această detaliere deschide posibilitatea unei lecturi locale: cum un fotograf străin, cu sensibilitate europeană, „vede” o regiune românească relativ mai puţin documentată internaţional la acel moment, cum este Muscelul.
Fotografiile din Muscel şi semnificaţia lor
Herbert List – „Grup de tinere din Muscel, în costume naționale”, 1938.Sursa: magnumphotos.com
Deşi nu se găseşte în surse publice un catalog complet al imaginilor realizate de Herbert List în Muscel, indiciile pe care le avem permit câteva ipoteze interpretative. În primul rând, List caută contraste: rural-urban, tradiţional-modern, natură-arhitectură. În zona Muscel, un teren atât de încărcat de istorie (munţi, sate, comunităţi rurale, peisaje) i-ar fi oferit material vizual bogat. În al doilea rând, prin modul în care List îşi „construieşte” fotografiile, regiunea putea atrage atenţia prin arhitectura bisericilor, portul ţăranului din Muntenia rurală, scene de viaţă cotidiană sau obiceiuri tradiţionale.
Astfel, fotografiile lui Herbert List făcute în Muscel pot fi citite ca o punere în scenă sensibilă a unui spaţiu românesc – nu doar ca „peisaj exotic” – ci ca un fragment de lume încărcat de timp, tradiţie şi tipologie. Ele devin material de reflecţie pentru memoria culturală locală: cum vede un străin, în 1938, o regiune ce avea să intre apoi în multiple transformări istorice.
Herbert List – „Țărani la seceriș. Transilvania”, 1938. Sursa: magnumphotos.com
Imaginile lui List pot constitui o sursă pentru multiple demersuri: istorie vizuală, patrimoniu rural, memoria locului. Ele pot fi folosite pentru a compara evoluţia peisajului, arhitecturii, comunităţilor între 1938 şi prezent. De asemenea, pun întrebarea: ce a rămas din acel „moment” de tranziţie interbelică?
Pentru cercetările locale, faptul că List a fost prezent în Muscel aduce valoare: o fotografie realizată de un autor cu vizibilitate europeană poate fi integrată într-un catalog de expoziţie sau într-un studiu de patrimoniu. De asemenea, ar fi utilă în arhivele germane o identificare a plăcilor, negativelor sau tipăriturilor realizate de List în Muscel.
Concluzie
Vizita din 1938 a lui Herbert List în România şi, implicit, călătoria sa în zona Muscelului, reprezintă un mic episod, dar semnificativ, al memoriei vizuale româneşti. Prin lentila sa clasică şi sensibilă, List a documentat o realitate românească aflată în pragul unor mari transformări istorice. În contextul Muscelului, această „intervenţie” fotografică a lui List devine un punct de plecare pentru reflecţii despre patrimoniu, imagine şi timp.
Notă:
În vara lui 1938, Herbert List a realizat fotografii la București, Palatul Mogoșoaia, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Gura Humorului, Suceava, Câmpulung etc.
Sursa imaginilor: arhiva „Magnum Photos” (magnumphotos.com)