Absenţa lui Bogdan David, liderul opoziţiei social-democrate din Consiliul Local, de fapt, liderul întregii opoziţii PSD-PNL-AUR, provoacă tragedii! Se simte obligat să vorbească Mădulărea, asta-i tragedia! Şi vorbeşte cu titanica-i logică scufundată după impactul cu aisbergul unor scenarii mai potrivite vârstei preşcolare. Nici nu ne-am revenit după aberaţia împrăştiată, mai acum două şedinţe, de Loredana Năstase, care ştie ea că se toarnă cu găleata clorul în bazinul de înot, că ni s-a servit aseară încă o stupiditate de proporţii. De data aceasta, oratorul, chiar convins de inepţia pe care o împărtăşea publicului fără reţineri, a fost Georgel Mădulărea, un cetăţean căruia nu-i cauzează complexe nici zâmbetele cu subînţeles ale celor din jur. La secţiunea rezervată doleanţelor cetăţeneşti purtate în plenul Consiliului Local de aleşi, Mădulărea a venit pregătit cu un subiect tare. De fapt, moale. Moale ca plastilina cu care ar fi camuflate geamurile grădiniţei din zona Pieţei Centrale, care funcţionează într-o clădire veche. Doamne, cine sunt oamenii aceştia propulsaţi de trambulina unui vot curios în administraţia locală?!
- Din logoreea zburdalnică a lui Mădulărea: „Nu se mai închid geamurile, sunt lipite cu plastilină!”
Dacă Bogdan David, pe care este incorect să-l compari cu restul adunării, a lipsit de la şedinţa ordinară din 28 noiembrie 2024, Georgel Mădulărea a avut un impuls nefericit de a-i lua locul în postura de „speeker” dezlănţuit al opoziţiei. Deşi nu-l ajută nimic şi nu-l recomandă nimic, chiar dacă a existat un vot care l-a trimis în forul deliberativ al Câmpulungului. Vot dat pentru „grămadă”, nu pentru individ, altminteri auzul ne era salvat de prostiile care îl agresează şedinţă după şedinţă.
Ce frapează în cazul lui Mădulărea este dezinvoltura cu care îşi lansează cugetările copilăreşti, fără nici cea mai mică încercare de a-şi cenzura ideile puerile, aşa cum a fost cea care a răsunat la „Diverse”. Subiectul expus… serios, nimic de zis, însă „condimentarea” lui cu plastilina folosită pe post de liant în alte construcţii decât cele din cuburi de plastic, meşterite de piticii de la grupa mică, ne-a pus sever pe gânduri.
Înainte de a povesti despre tărăşenia care i-a expus, în toată splendoarea, experienţa de viaţă a fostului administrator al Cabanei Voina – acolo, bătând vântul, guma de mestecat este mai rezistentă decât plastilina -, îi informăm pe cititori că Georgel Mădulărea este reprezentantul Consiliului Local în Consiliul de Administraţie al Grădiniţei cu Program Prelungit „Sfânta Marina”. Este căminul din Vişoi, din vecinătatea Şcolii Gimnaziale „Theodor Aman”, care are în subordine şi grădiniţa aflată pe strada Matei Basarab, în spatele Grădinii Publice.
Cităm din profunzimea gândirii politicianului care, dacă ar tăcea mai mult, ar avea şanse să înveţe mai mult. „Doamnele de acolo mi-au spus că au avut probleme la grădiniţa de lângă „Ciobănaşu’”, nu se mai închid geamurile, sunt diferenţe mari între rama geamului şi geam, sunt lipite cu plastilină, pardoseala a început să mucegăiască şi chiar are găuri prin podea. Au avut o sumă alocată, dar aţi spus că faceţi un proiect de eficientizare energetică, pe care nu l-aţi mai făcut şi aţi retras şi banii.”, a sesizat Georgel Mădulărea.
- Viceprimarul Alin Vlădău: „Nu este plastilină la geamuri. Am avut fetele acolo, în urmă cu mulţi ani, şi noi, părinţii, ne-am mobilizat şi am pus chit. Un chit albastru”
Am remarcat la Mădulărea o dezinhibiţie totală de frământările pe care le are orice om trecut prin şcoală, prin viaţă, prin relaţiile cu ceilalţi, care se înfrânează, se cenzurează, se controlează când vorbeşte în public. Mădulărea n-are nicio grijă! Grija lui este să înşface microfonul cât de des se poate!
În speţa relatată, îi imputăm lui Mădulărea că n-a mers la grădiniţă, aşa cum trebuie să facă un consilier local responsabil, şi să verifice dacă cele relatate se adeveresc. Şi, cel mai probabil, defectele ferestrelor se adeveresc, întrucât imobilul are o vechime considerabilă. Dar, înainte de a aduce această deficienţă în plen, trebuia să se convingă văzând, pipăind, simţind dacă liantul respectiv este plastilină ori ba.
Viceprimarul Alin Vlădău, care este în temă cu stricăciunile produse pe fondul neefectuării unei reparaţii capitale, l-a contrazis. „Am fost implicat acolo, nu este plastilină, este chit, dar, din cauza trecerii timpului, arată aşa. Nu este plastilină.”, a susţinut viceprimarul Câmpulungului, care ştia ce vorbeşte.
Cât despre istoricul investiţiei care nu s-a mai întreprins, administratorul public Ioana Marcu a oferit lămuririle necesare. „Referitor la Grădiniţa „Sfânta Marina”, aveţi dreptate. În urmă cu doi ani, a existat în bugetul local o sumă de 150.000 lei pentru schimbarea tâmplăriei. Din păcate, Comisia de Monumente nu va permite acolo decât lemn stratificat şi, după cum aţi văzut, toată faţada este doar tâmplărie, nu o să ne încadrăm în veci în suma respectivă. La o a doua solicitare de ofertă de tâmplărie, cu lemn stratificat, la acel moment, ajunsesem la vreo 570.000 lei şi municipiul nu a avut acei bani. Ulterior, am depus o cerere de finanţare pentru Grădiniţa „Sfânta Marina” în cadrul programului PNRR, care aloca maximum 400 de euro per metrul pătrat. Este insuficient pentru starea acută de degradare a respectivei clădiri. Am efectuat o expertiză tehnică, clădirea nu stă foarte bine şi, în acest moment, căutăm o finanţare în Programul „Şcoli sigure şi sănătoase”, care permite o alocare până la 1.500 euro per metrul pătrat de suprafaţă desfăşurată. Acolo avem posibilitatea să facem ceea ce este necesar. În momentul întocmirii studiului de fezabilitate, ne-a ieşit o cofinanţare extrem de mare pe varianta de 400 de euro/mp suprafaţă desfăşurată. Nu este un obiectiv pe care l-am pierdut din vedere, trebuie să mergem acolo şi să vedem în ce situaţie se află şi, dacă au probleme mari, să vedem cum putem interveni punctual, ca să mai temporizăm investiţia încă un an şi jumătate, până când putem să intrăm, prin Programul „Şcoli sigure şi sănătoase”, într-o reabilitare extensivă a clădirii.”, a explicat Ioana Marcu.
La finalul şedinţei de Consiliu, viceprimarul Alin Vlădău l-a asigurat încă o dată pe Georgel Mădulărea că: „Nu este plastilină la geamuri. Ştiţi de ce vă spun că nu este plastilină? Pentru că am avut fetele acolo, în urmă cu mulţi ani, şi noi, părinţii, atunci ne-am mobilizat şi am pus chit. Acela este chitul, de atunci. Un chit albastru.”
Un sfat amical pentru Georgel Mădulărea: cu cât vorbeşti mai mult, cu atât şansele să-ţi scape mai multe absurdităţi sunt mai mari. E greu cu mâncărimile limbii? Se rezolvă! Cu un pumn de plastilină îndesat într-o gură care trăncăneşte când capul nu e conectat la „reţea”.