Proiectul parcării supraetajate realizat pe finalul mandatului lui Liviu Ţâroiu era o aberaţie din faza de proiect! De ce? Aflăm abia după mai bine de patru ani de ce s-a renunţat la acea documentaţie plătită de fostul primar, pentru o investiţie care trebuia să preia locurile de parcare „sacrificate” prin amenajarea Bulevardului „Pardon”. Autorul studiului de fezabilitate s-a întins cu parcarea pe o suprafaţă mai mare decât terenul existent în spatele Casei de Cultură a Sindicatelor – Clubul ARO. Prin urmare… nu, nu trebuie să ne grăbim cu ea, aşa cum cere PSD-istul Georgel Mădulărea, doar pentru că era propusă de fostul primar, deoarece n-are ce căuta ditamai construcţia înfiptă într-un spaţiu insuficient, în plin centru, pentru realizarea căreia Uniunea Europeană, oricum, nu dă bani. Şi are dreptate să nu dea bani, întrucât tendinţa este de a degaja centrul localităţilor de traficul auto în favoarea mersului pe jos sau a alternativelor ecologice.
- Nici Ţâroiu nu avea finanţare pentru parcarea din spatele Clubului ARO
La subiectul parcărilor de reşedinţă pregătite a fi repartizate solicitanţilor, social-democratul Georgel Mădulărea a adus în actualitate proiectul lui Liviu Ţâroiu privitor la o parcare supraetajată în spatele Clubului ARO. Un proiect nefericit, care nu se putea realiza din cauza costurilor imposibil de susţinut din rezerva locală, iar programe europene, care să finanţeze o astfel de investiţie nefericit trântită în spatele unei clădiri, la un pas de blocurile de pe strada Fraţii Goleşti, n-au existat. Şi nu există. După cum a lămurit pe toată lumea city-managerul Ioana Marcu, nici nu vor exista.
Liviu Ţâroiu a prezentat public proiectul parcării supraetajate din spatele Clubului ARO la o conferinţă de presă, desfăşurată cu o lună înainte de alegerile locale din 2020. Mai precis, pe 25 august 2020, ziariştilor li s-a prezentat o variantă de parcare supraterană, propusă a fi realizată pe strada Fraţii Goleşti. După desfiinţarea celor o sută de locuri de pe bulevard, şoferilor trebuia să li se ofere alternativa de parcare a autoturismelor obişnuite să staţioneze fix în faţa spaţiului comercial la care posesorii aveau treabă.
Parcarea desfăşurată pe trei niveluri, parter plus două etaje, era proiectată cu 108 locuri, cu plată pentru parcările nerezidenţiale, iar pentru cele rezidenţiale, cu abonament, cartelă, etc. Plus lift şi WC-uri încălzite, erau câteva dotări ale investiţiei aflate la stadiul de studiu de fezabilitate, pentru realizarea căreia, la acel moment, nu exista finanţare în bugetul local. „Trebuie să găsim o sursă de finanţare.”, spunea Liviu Ţâroiu, la finalul verii anului 2020. A scăpat de corvoada găsirii finanţării prin pierderea alegerilor locale şi a funcţiei de primar.
- Amplasamentul, total neinspirat, în condiţiile în care se vrea „aerisirea” zonei dintre Primărie şi Parcul „Kretzulescu”
În condiţiile în care administraţia publică doreşte să „aerisească” spaţiul dintre Primărie şi Parcul „Kretzulescu”, nici nu ne imaginăm o construcţie cu mai multe etaje pe traiectoria care se vrea eliberată de astfel de „obstacole”. Nu continuăm prezentarea dezavantajelor unei parcări supraetajate lângă blocurile de pe Fraţii Goleşti şi Nae Leonard, ca să nu le trezim cetăţenilor aceleaşi temeri care i-au încercat şi în urmă cu patru ani, când Liviu Ţâroiu a ieşit în faţa Câmpulungului cu poze făcute pe calculator, la fel de atractive precum cele din mandatul Elenei Lasconi. Dar atunci pozele nu deranjau cum au început să deranjeze după ce s-a schimbat primarul.
Cu toată lipsa de parcări în centru, o parcare amenajată pe verticală nu se preta a fi înghesuită în spaţiul vizat. Şi mai e ceva. Accesul în parcarea cu pricina ar fi fost contra cost, evident. Câţi, vă întrebăm, ar fi plătit parcajul în respectiva incintă, când avem deja exemplul din vecinătatea BCR: o parcare privată în permanenţă goală, cea mai edificatoare dovadă a „disponibilităţii” cetăţenilor de a plăti taxa?! Pe câmpulungean n-o să-l facă nimeni prea curând să accepte o normă a civilizaţiei, întâlnită peste tot în oraşele dezvoltate ale ţării şi ale lumii: dacă vrei să parchezi pe domeniul public, plăteşti.
Prin urmare, şi dacă s-ar găsi banii pentru execuţia parcării cu etaj, nu va fi greu de intuit comportamentul şoferilor care, fie din comoditate, fie din zgârcenie, o vor ocoli în favoarea trotuarelor sufocate tot timpul de autoturisme.
- Arhitectul şef Mădălina Zăgărin: „Cel mai important lucru pentru care era nefezabil era că depăşea limitele amplasamentului”
La şedinţa Consiliului Local din 28 noiembrie 2024, administratorul public Ioana Marcu şi arhitectul şef Mădălina Zăgărin au explicat de ce nu s-a putut pune în practică un proiect găsit în Primărie gata făcut. „În mod real, pentru implementarea sa, ar fi necesar un PUZ (n.r. Plan Urbanistic Zonal). Suprafaţa ocupată la sol este mai mult de 100% din cadastru. Adică s-a proiectat mai mult decât avem efectiv teren acolo. Este un proiect destul de nefezabil. Înainte de asta, ar trebui reglementat şi revizuit cumva… dreptul de folosinţă şi acea terasă care se întinde în spate la Casa de Cultură a Sindicatelor. Este concesiune, dar dacă dumneavoastră vi se pare că, din punct de vedere urbanistic, se încadrează, iar parcarea respectivă să fie proiectată, exceptând acel lot… Totuşi, construim pentru următoarea sută de ani în municipiul Câmpulung. Nu putem să facem compromisuri şi concesiuni, să proiectăm prost şi să implementăm proiecte prost gândite în centrul municipiului Câmpulung.”, a precizat city-managerul Ioana Marcu
În completarea acesteia, arhitectul şef Mădălina Zăgărin a accentuat cauza nerealizării proiectului parcării supraterane. „Cel mai important lucru pentru care era nefezabil era că depăşea limitele amplasamentului, depăşea limitele cadastrului, nu era făcut pe o ridicare topo avizată O.C.P.I. şi atunci nu respecta deloc limitele. Cu siguranţă, trebuie reluat, refăcut, gândit pe limite cadastrale, mulat pe ghidurile şi sursele de finanţare pe care le avem la ora actuală. Însă nu s-a putut face acest lucru până acum, pentru că s-ar fi considerat dublă finanţare, SF-ul (n.r. studiul de fezabilitate din 2020) fiind încă în garanţie. Dar, cu siguranţă, vom relua gândirea coerent şi în cadrul legal existent.”, a conchis arhitectul şef Mădălina Zăgărin.