Experienţa cu GAL Câmpulung Muscel este o lecţie pentru următorul programul de finanţare, în sensul că nu trebuie să se repete povestea execuţiei investiţiilor în luna în care trebuiau finalizate. Unele – cele mai importante – vor fi duse la sfârşit până la 31 decembrie 2023, potrivit susţinerilor Executivului, care se încrede în angajamentul constructorilor câştigători ai contractelor. Altele vor fi continuate la anul şi vor angaja cheltuieli suplimentare contribuţiei pe care municipalitatea şi-a asumat-o, pe lângă finanţarea europeană alocată prin GAL Câmpulung Muscel.
De ce s-a ajuns la un deznodământ care nu flatează administraţia locală aflată, în acest mandat, în situaţia de a continua un proiect preluat şi bazat pe o strategie greşită?! Au fost probleme şi din partea Primăriei Câmpulung, care a pornit la drum cu proiecte neinspirate, care au trebuit înlocuite, şi din partea finanţatorului. În primul rând, a trebuit refăcută strategia iniţială, din 2017, a GAL Câmpulung Muscel, în baza căreia au fost concepute investiţiile finanţate cu bani europeni. Apoi, finanţatorul a întors la vot, de nenumărate ori, hotărârile Consiliului Local, pentru a le corecta, uneori, şi cu sume sub preţul unei pâini. Asta când n-a fost nevoie de reaşezarea lor conform valorilor de ajustare stabilite prin ordonanţe de Guvern succesive.
Per ansamblu, cei şase ani scurşi în intervalul 2017, când subiectul GAL Câmpulung Muscel a intrat prima dată în Consiliul Local, în timpul administraţiei conduse de Liviu Ţâroiu, şi până în decembrie 2023, nu sunt imaginea unui succes al Primăriei Câmpulung, cu oricâtă îngăduinţă am încerca să privim gestionarea acestui program. Însă, odată intrat în horă, Câmpulungul era obligat să joace, căci datul înapoi ar fi însemnat pierderea a peste 30 de milioane de lei. Scenariu pe care n-au avut curaj să şi-l asume nici cei mai fervenţi contestatari ai activităţii primăriţei Elena Lasconi.
- Elena Lasconi: „La sfârşitul anului 2020, când am preluat aceste proiecte, nu exista niciun contract încheiat”
Ca să poată continua în 2024 lucrările care nu vor fi încheiate la 31 decembrie 2023 şi să poată finanţa din bugetul local ce nu va deconta UE, din cauza neîncadrării în termenul limită, Executivul a avut nevoie de un vot urgent din partea Consiliului Local, solicitat într-o şedinţă extraordinară, desfăşurată duminică, 10 decembrie 2023.
Era de aşteptat ca opoziţia liberală să speculeze întârzierea cu care sunt executate lucrările plătite prin GAL Câmpulung Muscel, în ultima lună a programului de finanţare, cu riscul creşterii contribuţiei financiare a municipiului. Primăriţa Elena Lasconi a justificat astfel cauzele care au adus administraţia locală în această situaţie de presiune nefericită din toate punctele de vedere. „În mod normal, aceste proiecte ar fi trebuit să fie terminate în 2021 – raportat la momentul deschiderii axei -, pentru că au fost începute în 2017 (n.r. în noiembrie 2017 s-a aprobat strategia de lucru a GAL Câmpulung Muscel). La sfârşitul anului 2020, când am preluat aceste proiecte, nu exista niciun contract încheiat. După care am avut un an în care s-au dat trei ordonanţe de Guvern, pentru a creşte preţurile la materialele de construcţii, care ne-au întârziat foarte mult. După fiecare ordonanţă, a trebuit să intrăm în Consiliul Local, cu hotărâri pentru fiecare proiect în parte, cu devize actualizate, şi să aşteptăm semnarea actelor adiţionale de la ADR Sud Muntenia. Apoi s-a mutat partea de contractare de la Ministerul Dezvoltării la Ministerul Fondurilor Europene, întârziind cu încă trei luni. S-a muncit pe brânci şi am încercat să facem bine aceste proiecte. Consider că mai mult de atât nu se putea da. Ele au fost începute cu o foarte mare întârziere, de patru ani. După cele trei ordonanţe de Guvern date în 2021-2022, ADR Sud Muntenia nu şi-a asumat unele preţuri, prin urmare, trebuia să le punem de la noi.”, a punctat şefa Executivului o parte dintre cauzele care au ţinut pe loc proiectele GAL Câmpulung Muscel.
Acestora li se adaugă durata licitaţiilor, ţinute toate în 2023 – între două şi patru luni -, două dintre ele fiind anulate şi reluate. Ulterior, a fost nevoie de proiectare şi de eliberarea autorizaţiilor de construire, după obţinerea puhoiului de avize pentru fiecare lucrare în parte, operaţiune care a însemnat timp pierdut.
- Dacă aleşii nu consimţeau varianta Executivului, Câmpulungul ar fi trebuit să returneze tot ce s-a cheltuit cu GAL din 2017 până în 2023
Ca să se asigure că se va lucra cât de mult se va putea până la sfârşitul anului, pentru a se absorbi maximul posibil din fondurile UE în conjunctura dată, Elena Lasconi şi-a anunţat prezenţa pe şantierele în desfăşurare. „Mă voi duce pe teren doar pentru aceste proiecte care ne-au „mâncat” foarte mult din energie şi din timp. Ne dorim să terminăm, dar îşi doresc şi constructorii acest lucru, să facă cât mai mult posibil şi să termine.”, a declarat aceasta la şedinţa de duminică.
Ea a contrazis teoria opoziţiei PNL, potrivit căreia proiectele sunt pierdute. „Proiectele nu s-au pierdut. Noi ne asumăm finalizarea lor până la sfârşitul anului viitor, 31 decembrie 2024. În februarie 2025, ele vor fi verificate de Comisia Europeană.”, a afirmat şefa Executivului.
Permisiunea acordată Câmpulungului, asemenea tuturor localităţilor din ţară rămase cu proiectele GAL nefinalizate, de a lucra şi după 31 decembrie 2023, înseamnă costuri în plus faţă de contribuţia asumată. Contribuţie pe care valorile rezultate din licitaţii o mai reduseseră.
La şedinţa Consiliului Local, din 10 decembrie 2023, Elena Lasconi a venit înaintea aleşilor cu calculele estimate privitoare la „nota de plată” a Câmpulungului pentru investiţiile GAL: 14.211.588,22 lei. Municipalitatea îşi asumase o contribuţie totală de 8.321.367,13 lei, sumă care a mai scăzut după licitaţii. În caz de nefinalizare a unora dintre lucrări, Primăria îşi asumă o cheltuială suplimentară de 5.890.221,07 lei. Nici aceasta nu este „bătută în cuie”, căci în varianta pozitivă a încheierii unor investiţii, aşa cum au promis constructorii, 2,6 milioane de lei ar putea fi salvate.
„Din estimatul pe care l-am făcut, (n.r. diferenţa) este jumătate din suma pe care ne-am asumat că o s-o dăm. Estimatul nu pot să-l spun 100%, pentru că noi am pus mai mult. Am pus nişte cifre, ca să ne asumăm mai mult anul viitor, tocmai de teama ca nu cumva să nu iasă.”, a justificat primăriţa sumele expuse în Consiliul Local. Pe lângă teama de a se „împotmoli” vreunul dintre proiecte, este şi teama creşterii de preţuri, care, probabil, nu ne va ocoli nici la anul.
- „Constructorii s-ar putea îndrepta împotriva noastră, să ne dea în judecată, ca să le plătim aceşti bani”
Ajunşi în această etapă delicată, Executivul şi Legislativul n-aveau altceva de făcut decât să continue în maniera în care, de milă, de silă, s-au pus de acord. De ce? Pentru că nu numai că se pierdea suma colosală enunţată de primăriţă, cele peste 30 de milioane de lei, dar: „Dacă nu vom continua aceste proiecte, sumele plătite va trebui să le rambursăm în anul bugetar următor.”, este următoarea consecinţă gravă punctată de directorul economic Violeta Iarca. „Plus că le vom plăti şi constructorilor, pentru că ne vor da în judecată. Nu suntem unici în ţară. Cred că sunt sute de localităţi care au dat aceste hotărâri de Consiliu pentru a continua. Pentru simplul motiv: dacă nu vom face acest lucru, vom pierde peste 30 de milioane de lei. Poate şi mai mult. Plus că vom pierde şansa de a continua cu alt GAL. Şi constructorii s-ar putea îndrepta împotriva noastră şi să ne dea în judecată, ca să le plătim aceşti bani.”, a încheiat şefa Executivului.
Magda BĂNCESCU