În urmă cu peste douăzeci de ani, Liliana Olteanu, din Brăduleţ, a învăţat meşteşugul încondeierii ouălor de la o bătrână din sat şi, de atunci, duce mai departe obiceiul rămas, din păcate, fără mentori pentru generaţiile următoare. Raritatea lor îi plasează în postura de trofeu al atelierelor axate pe tradiţiile populare româneşti, fiind o sărbătoare prezenţa unui artizan care perpetuează o îndeletnicire asociată în vechime pregătirilor de Paşte. În Argeş şi Muscel, o singură femeie continuă o veche practică, prin care simbolul Paştelui devine un obiect de artă populară. Centrului Judeţean de Cultură şi Arte Argeş îi aparţine iniţiativa admirabilă de a aduce în mijlocul copiilor acest om preţios prin faptul că are cunoaşterea unei meserii risipite ca un abur în vremuri îndepărtate de autentic, de românesc şi de frumosul din trecutul nostru valoros. Astăzi, 8 aprilie 2023, Atelierul de încondeiat ouă cu Liliana Olteanu a avut ca gazde autorităţile şi copiii din comuna Stâlpeni, privilegiaţi să-şi simtă mânuţele ghidate pentru a deprinde o tehnică destul de complicată de mâinile singurului meşter popular de la noi, care stăpâneşte o taină de o delicateţe aparte.
- Elena Iagăr le-a vorbit copiilor despre tradiţia încondeierii ouălor
Este o experienţă, ca om de presă, să asişti la un ritual pe care nu l-am mai găsit la altcineva în Muscelul nostru, explicat, etapă cu etapă, de o continuatoare cu dragoste pentru această tradiţie străveche. Dacă n-am fi fost atât de dornici de a aduna cât mai multe fotografii care să surprindă frumuseţea momentelor în care copii de vârste diferite învăţau, sub îndrumarea Lilianei Olteanu, operaţiunile încondeierii ouălor, am fi încercat şi noi instrumentul cu ajutorul căruia ceara alunecă pe coaja care nici ea nu mai este ce-a fost odată.
Înainte ca Liliana Olteanu să le descrie meşteşugul învăţăceilor veniţi într-un număr mulţumitor la Căminul Cultural Livezeni, locul ales de primarul Gabi Şerbănoiu şi viceprimăriţa Mariana Nicoleta Machedon, Elena Iagăr, managerul Centrului Judeţean de Cultură şi Arte Argeş, le-a vorbit despre această tradiţie a românilor.
„Ouăle erau „muncite” în sâmbăta Paştilor şi erau destinate consumului. Încondeiatul ouălor, în forma arhaică a meşteşugului, se făcea doar de către femei şi presupunea mai multe operațiuni: încondeierea, împietrirea şi roşirea. La încondeiere se foloseşte un condei înmuiat în ceară de albine amestecată cu praf fin de tăciune, cu care se trasează modelele pe ouă. Împietrirea presupune scufundarea ouălor într-un amestec de zeamă de varză cu piatră acră. Iar roşirea se face obligatoriu cu plămădeală de coajă de măr de lemn dulce sau de foi de ceapă.
Condeiul este făcut dintr-un băţ de lemn, care are la un capăt, înfăşurat cu câlţi, un cioc cilindric din alamă, ca un pai foarte subţire, prin care se trece un fir de păr de porc, ca să poată scrie.
În cadrul atelierelor de creaţie organizate în această perioadă de Centrul Judeţean de Cultură şi Argeş Argeş, şi băieţii învaţă să încondeieze ouă, nu doar fetele, iar meşterii se folosesc de tot felul de accesorii care să le uşureze munca. Dacă, înainte, ceara şi ouăle se încălzeau pe plită, acum se folosește lampa cu gaz, iar vopseaua la plic (instant) a înlocuit plămădeala de plante.”, este un fragment al prezentării Elenei Iagăr, pe care o găsiţi integral pe pagina Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti.
- Liliana Olteanu a „moştenit” şapte modele tradiţionale de încondeiat ouă
Aflată pentru prima dată la Stâlpeni, Liliana Olteanu le-a împărtăşit copiilor dorinţa sa de a le transmite unul dintre cele mai frumoase meşteşuguri populare româneşti: încondeiatul ouălor. „Eu sunt din Brăduleţ, un sat mai de la munte. De acolo de unde vin eu, încondeiatul este o tradiţie foarte veche, de peste o sută de ani. Eu am învăţat de la o vecină, o bătrână, şi ceea ce am învăţat eu sper să învăţaţi şi voi, astăzi, de la mine, ca să vă puteţi bucura în ziua de Paşte. Ouăle încondeiate nu sunt doar pentru frumuseţea de a împodobi masa, se spune că ele reprezintă o protecţie de rău. Eu vin de la Brăduleţ cu câteva modele tradiţionale, moştenite de la bunică la fiică şi la nepoată. Cel mai uşor, pe care, acolo unde l-am prezentat, copiii l-au îndrăgit: „Brăduţul”. Este un model foarte iubit de copii şi reuşit de foarte mulţi dintre ei.”, le-a povestit Liliana Olteanu „ucenicilor”.
Prezentarea motivelor desenate pe ouă a continuat cu „Urechile iepurelui”, „Floarea Paştelui”, „Floarea borcanului”, „Frunza de stejar”, „Floarea de colţ”. „Cel mai frumos model, dar şi greu de făcut, cu o istorie veche, este „Calea rătăcită”. Se pleacă dintr-un loc, dăm ocol oului şi important este să ajungem de unde am plecat.”, spunea invitata copiilor de la Stâlpeni. La Brăduleţ erau folosite în jur de 200 de modele, dar denumirea lor s-a pierdut odată cu dispariţia oamenilor care cunoşteau meşteşugul.
- Obiceiul străvechi nu mai este păstrat în Muscel şi Argeş decât de Liliana Olteanu
Liliana Olteanu le-a expus privitorilor adunaţi în jurul său etapele execuţiei unui ou decorat cu ajutorul unui instrument din lemn, pe care l-a primit fiecare copil venit la atelier. Meşterul popular le-a descris celor mici şi condeiul, şi maniera în care se foloseşte. „Are o ţeavă în formă de pâlnie legată cu cânepă. Condeiul se înmoaie o singură dată în ceară, cu vârful în jos, apoi îl încălzim la lumânare. Nu apăsăm pe ou. Dacă apăsăm, riscăm să stricăm şi condeiul şi se poate sparge şi oul, pentru că este fragilă coaja. Dacă văd că nu mai lasă urmă, încălzesc din nou la lumânare. Condeiul are în el ceară îndeajuns. Am împărţit oul în patru şi am trasat aceste dungi cu vârful în jos. Uitându-vă la mine, voi veţi spune: „Ce uşor e!” Nu este uşor. Observaţi de câte ori am înmuiat eu în ceară. O singură dată! În rest, condeiul este încălzit la lumânare.”, le-a explicat Liliana Olteanu „cursanţilor” cum se trasează „urma” de ceară pe coaja oului.
Cât de încântaţi au fost copiii să aplice sfaturile primite de la doamna Liliana, care i-a încurajat spunând că vrea să vadă ouă încondeiate de ei pe masa de Paşte, prezentate în fotografii pe reţelele de socializare!
„Bătrâna care m-a învăţat pe mine spunea că mama ei avea un respect deosebit pentru ouă şi a învăţat-o să încondeieze pe coji de ouă, pentru ca, la început, să nu prăpădească ouăle. Încondeiatul ouălor este un obicei specific naţiei noastre, este o moştenire din bătrâni. De ce să iubim tradiţiile altora, când noi avem atâtea tradiţii frumoase?!”, le povestea Liliana Olteanu învăţăceilor săi. Unora le-au reuşit chiar o parte dintre modelele prezentate de ea, inclusiv cel mai dificil dintre ele, „Calea rătăcită”. Doamna Liliana i-a îndemnat pe copii să-şi scrie numele pe ou pentru a-l recunoaşte după operaţiunea de înroşire, să-l ia acasă şi să-l arate prietenilor.
„Noi vom vopsi ouăle cu vopsea roşie. De ce roşu?”, i-a întrebat ea pe copii care ştiau că simbolizează sângele lui Iisus. „Nu vă speriaţi dacă mai cade ceară pe mânuţă, nu vă arde şi se ia.”, i-a asigurat meşterul popular pe copii. Dacă cei mici voiau să exerseze şi acasă, aceasta i-a sfătuit să apeleze pentru ceară la cunoştinţele deţinătoare de stupi, iar ea îi ajuta să-şi procure condeiele, care costă o nimica toată. Un bătrân din sat le lucrează şi, astfel, Liliana Olteanu poate să-i ajute pe cei care doresc să se perfecţioneze.
Oul alb-negru „desenat” cu ceară este introdus în oala cu vopsea roşie, unde este ţinut până prinde culoare, este scos şi lăsat să se usuce. Finalul îl reprezintă ştergerea cerii cu ajutorul unei surse de căldură. „Astfel, rămâne modelul pe care copiii l-au trasat cu condeiul.”, explica Liliana Olteanu. „Uitaţi ce ouă frumoase au făcut copiii! Pentru prima dată când au ţinut condeiul în mână!”, a fost încântată musafira de reuşita copiilor.
„Am invitat-o pe doamna Liliana Olteanu, singurul meşter popular care păstrează meşteşugul încondeierii ouălor în Argeş şi Muscel. Este un obicei străvechi, păstrat, din păcate, doar de dumneaei. Dacă, acum 100 de ani, erau consemnate peste 170 de modele de ouă încondeiate, doamna Liliana a păstrat doar şapte pe care le-a învăţat de la o bătrână din sat. Asta nu înseamnă că nu poate să încondeieze şi alte modele, numai că a preferat să păstreze tradiţia. Eu sunt tare bucuroasă şi tare mândră de aceşti copii, că au venit foarte curioşi, sunt foarte implicaţi, îşi doresc să-şi facă ouă încondeiate pentru masa de Paşti, ca să le facă o bucurie părinţilor şi fraţilor.”, a afirmat Elena Iagăr, managerul instituţiei organizatoare.
În timpul probei de lucru, Liliana Olteanu a trecut pe la fiecare copil în parte ca să se asigure că aceştia au înţeles ce este de făcut. Au încondeiat ouă şi Elena Iagăr şi viceprimăriţa Mariana Nicoleta Machedon şi au dat o mână de ajutor copiilor bucuroşi să încerce ceva nou.
Magda BĂNCESCU