Carpathia a înregistrat două succese şi un eşec în cele trei localităţi muscelene cărora le-a făcut „oferta”, până în acest moment, de a intra în programul de reintroducere a vulturilor: Consiliile Locale Valea Mare Pravăţ şi Lereşti au votat în favoarea propunerii, în timp ce aleşii de la Rucăr au respins-o. La Rucăr urma să se amenajeze şi voliera pentru acomodarea zburătoarelor în zona noastră. Probabil că nici primarul Ion Pîrnuţă, „înghesuit” de opinia publică potrivnică iniţiativei celor de la Carpathia, n-a fost interesat să-şi asigure voturile necesare trecerii proiectului de hotărâre, fiind mai preocupat de un al doilea mandat decât să facă din nou pe plac fundaţiei detestate de o mare parte a populaţiei. Prin urmare, probabil că nu plânge nici Pîrnuţă că a picat proiectul cu vulturii, refuzat de Consiliul Local, căruia i-a pasat întreaga responsabilitate a deciziei.
La Valea Mare Pravăţ, consilierii locali au fost convinşi de „beneficiile identificate în cadrul proiectului, inclusiv impactul pozitiv asupra turismului local, educaţiei ecologice şi protecţiei mediului”. Aceeaşi atitudine deschisă colaborării cu „Carpathia” au avut-o lereştenii, care şi ei şi-au dat acceptul pentru intrarea în programul repopulării Muscelului cu înaripatele dispărute de zeci de ani.
- Carpathia va trebui să aleagă alt loc pentru amenajarea volierei
Votul de la Valea Mare Pravăţ a ţinut cont de „necesitatea sprijinirii iniţiativelor cu caracter ecologic şi a dezvoltării durabile a zonei”, după cum a argumentat Executivul, care n-a întâmpinat nicio „frână” din partea Consiliului Local. Aleşii au fost de acord cu participarea Comunei Valea Mare Pravăţ în cadrul programului de reintroducere a vulturilor în zona Munţilor Făgăraş, iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia. A fost aprobat, fără a fi nominalizat, un reprezentant al comunităţii vecine municipiului în Comitetul Consultativ al proiectului, care va colabora cu celelalte autorităţi implicate şi cu fundaţia pe durata implementării proiectului.
Implicarea administraţiei locale nu presupune nicio obligaţie financiară pentru instituţia Primăriei. Iniţiativa fundaţiei urmăreşte „reintroducerea graduală, în perioada 2026-2034, a două specii de vulturi – vulturul sur şi vulturul negru -, dispărute din România în perioada 1940-1950. Acestea sunt specii strict necrofage, cu rol esenţial în echilibrul ecologic al ecosistemelor montane.”
Potrivit raportului care justificat necesitatea adoptării hotărârii de Consiliu Local, „Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu autorităţi naţionale şi locale, a iniţiat demersuri pentru construirea volierei, obţinerea avizelor şi aprobarea punctelor de hrănire. Proiectul este în linie cu practicile din alte ţări europene – Franţa, Spania, Bulgaria, Grecia -, unde astfel de iniţiative au avut rezultate ecologice şi turistice excelente.”
Punctând beneficiile prezenţei vulturilor pentru comunitate, din punct de vedere ecologic, „sunt „sanitarii naturii”, hrănindu-se exclusiv cu cadavre de animale şi contribuind la igiena ecosistemelor; ajută la limitarea bolilor (exemplu: pesta porcină), prin curăţarea eficientă a resturilor animaliere fără a distribui agenţi patogeni; reduc atracţia pentru urşi în intravilan, prin eliminarea necontrolată a deşeurilor organice.”
Beneficiile socio-umane şi economice: crearea de locuri de muncă (rangeri, personal de întreţinere, ghizi specializaţi etc.); posibilitatea fermierilor de a colabora în eliminarea gratuită a cadavrelor de animale, fără costuri de transport şi incinerare; educaţie ecologică şi vizibilitate internaţională pentru comunitate; dezvoltarea de turism specializat – observarea vulturilor -, cu potenţial de replicare a modelului Parcului Naţional Dadia, din Grecia, care atrage anual peste 300.000 de vizitatori.
În eventualitatea acomodării acestor zburătoare de mari dimensiuni în zona noastră, prezenţa lor generează o infrastructură turistică special pentru ele. Şi anume amplasarea de puncte de observare şi de „restaurante de vulturi” şi construirea unui centru de vizitare cu tematica vulturilor, în completarea celor despre zimbri, de la Lereşti, şi castori, de la Rucăr.
Până în momentul în care s-au adresat autorităţilor locale, cei de la Carpathia au realizat: studiul de fezabilitate; au ales locul unde intenţionau să amplaseze voliera, de unde urmau să fie eliberaţi vulturii; au început procesul de obţinere a avizelor legale; au iniţiat, cu sprijinul ANSVSA, obţinerea derogării de la Comisia Europeană pentru înfiinţarea punctelor de hrănire.
Prima dintre acţiunile viitoare era construirea volierei, pe care şi-au propus-o pe Muntele Căpitanu, din Rucăr. Cum hotărârea n-a trecut la votul în Consiliul Local, oamenii fundaţiei, probabil, se vor reorienta în privinţa amplasamentului.