Născută la Câmpulung în jurul anului 1880, etnografa Alexandrina Enăchescu-Cantemir a fost eleva pictorului Sava Henția. Cunoștințele de specialitate dobândite în țară privind broderia și le-a completat la prestigioasa „Franz-Josepf Kunststickerei Schule” din Viena, iar după terminarea studiilor s-a reîntors la București și a fost mulți ani profesoară și directoare a Școlii profesionale de broderii „Tudosca Doamna”.
Pe lângă o susținută activitate didactică, Alexandrina Enăchescu-Cantemir a călătorit mult în România ca să studieze costumele naționale ale fiecărei zone a țării. Pe baza cercetărilor de la fața locului, a întocmit peste 800 de planșe cu imagini și detalii specifice costumului național de pe întinsul întregii Românii interbelice. În alcătuirea acestor planșe etnografa a fost ajutată, în mod deosebit, de talentul său la desen, care fusese șlefuit ani la rândul de mentorul ei, pictorul Sava Henția.
Rod al cercetărilor sale, Alexandrina Enăchescu-Cantemir a publicat 140 de planșe în albumul „Portul popular românesc”, apărut în anul 1939, în condiții grafice excepționale, la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova. Albumul s-a publicat sub îngrijirea profesorului Dimitrie Gusti, sociolog cu preocupări etnografice și întemeietorul Muzeului Satului din București. Alexandrina Enăchescu-Cantemir s-a stins din viață în jurul vârstei de 90 de ani, în 1970.
Ecouri în presa timpului
Într-o recenzie publicată în revista „Viața Românească”, nr. 5/1940, M. Nădejde semnala importanța apariției albumului „Portul popular românesc”, scriind:
Orice efort închinat mai bunei cunoaşteri a artei noastre populare ne bucură, întotdeauna. Apariţia lucrării de faţă, întocmită din îndemnul M. S. Regelui şi sub îngrijirea d-lui Prof. Gusti, şi publicată în condiţii strălucite, ne satisface îndeosebi. Este prima oară când portul nostru popular formează obiectul exclusiv al unei publicaţii importante şi nu-i greu de înţeles cât de mare este golul pe care aceasta îl umple. (…)
Autoarea lucrării de faţă, cunoscând dificultăţile ce-i stau în cale, şi-a circumscris cu înţelepciune misiunea, limitându-se a ne prezenta un repertoriu, foarte bogat, adunat cu grijă de adevăr, clasat cu pricepere şi însoţit doar de o notă introductivă. Acest prim volum, năzuieşte să arate care este aspectul general al portului ţărănesc – am spune compoziţia sa – pe regiuni. În cel următor se vor înfăţişa detaliile costumelor şi tehnica lor.
Despre minunățiile cuprinse în albumul Alexandrinei Enăchescu-Cantemir a scris și Profira Sadoveanu în articolul publicat în ziarul „România”, numărul din 5 mai 1940:
Mă consider printre cei fericiţi care au avut prilejul să ţină în mână albumul doamnei Alexandrina Enăchescu-Cantemir „Portul popular românesc” şi să treacă astfel în revistă nenumăratele chipuri în care se înfăţişează îmbrăcămintea şi găteala fraţilor noştri din diferitele regiuni ale ţării noastre. Cartea aceasta preţioasă e tipărită la Craiova, la „Scrisul românesc” şi-i alcătuită din o sută patruzeci de planşe în culori şi-o prefaţă în care autoarea dă lămuririle necesare.
Am petrecut câteva ceasuri plăcute, răsfoind şi tot cercetând albumul doamnei Enăchescu-Cantemir, oprindu-mă la o găteală rară de cap, la o ie măiestrit alcătuită, la un suman ori bundiţă de o croială deosebită, la catrinţele şi fotele aşa de variate şi mai ales la mărturiile unui trecut care a lăsat urme izbutind să păstreze până astăzi, din funduri de veacuri, caracteristici şi amănunte ale portului străbunilor noştri de mult cufundaţi în istorie.
Fericită am fost uitându-mă în acest preţios album, dar tot aşa de fericiţi sunt şi aceia care au bucuria să cerceteze la faţa locului portul nostru românesc, cunoscându-şi astfel şi ţara. Cel care rătăceşte prin variatele ţinuturi ale pământului dintre Nistru şi Tisa, poate cunoaşte toate acele costume şi găteli pe care cu atâta trudă şi muncă, în ani de-a rândul, le-a cules autoarea albumului de mai sus. În cartea d-nei Enăchescu-Cantemir le vei avea sub ochi de-a gata, alese şi în ce au ele mai caracteristic, identificate.
Dacă te duci, cum s-a dus şi autoarea albumului, rătăcind din sat în sat, făcând drumuri lungi, oprindu-te pe-o culme împădurită ori într-o câmpie cu răchiţi argintii, vei avea rând pe rând imaginile pe care le-a strâns, – nu aşa de alese şi bine alcătuite, dar amestecate cu peisagiul, cu toate ale clipei acelea unice în care vor rămânea întipărite ca într-un abur de soare.
Prezența la Expoziția Universală New York – 1939
Albumul-capodoperă al Alexandrinei Enăchescu-Cantemir a fost expus la standul României din Expoziția Universală de la New York în 1939. Lucrări semnate de cele mai importante nume ale artei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX și din perioada interbelică, între care picturi de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea, obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Lena Constante, Nora Steriade ș.a., au constituit componenta artistică a participării românești la Expoziția Universală.
Patru dintre cele 140 de planșe color lucrate de Alexandrina Enăchescu-Cantemir pentru albumul său, prezentat sub formă de mapă, înfățișează costumul național din zona Muscelului. Aceste desene sunt intitulate “Țăran din Muscel”, “Tânără fată din Muscel”, “Fată din Muscel” și “Țărancă din Muscel”. Explicația în limba română a fiecărei planșe este însoțită de traducerea în franceză, germană, engleză și italiană.
Notă:
În numărul următor vom publica și alte desene lucrate de Alexandrina Enăchescu-Cantemir, care înfățișează costumul tradițional din Muscel. Ele au fost tipărite în ediția a II-a (postumă, 1971) a albumului „Portul popular românesc”.