Necesitatea obţinerii votului Consiliului Local pentru documentaţia de atribuire, prin licitaţie publică, a serviciului de colectare şi transport separat al deşeurilor, la nivelul celor 17 localităţi din zona Câmpulung, l-a adus înaintea aleşilor pe directorul A.D.I. SERVSAL Argeş, Gabriel Moiceanu. În prezenţa acestuia s-au discutat propunerile de viitoare ghene de gunoi, care, obligatoriu, trebuie să le înlocuiască pe actualele, veşnic murdare şi înconjurate de maldăre de mizerie, care depăşesc perimetrul platformei. Elena Lasconi a vorbit despre dotarea municipiului, într-un termen de cel mult doi ani, cu pubele noi, la care accesul se va face cu cartelă. A doua recomandare, care pare agreată şi de şefa Executivului, vine din partea grupului de consilieri POL, care văd în containerele îngropate soluţia pentru eliminarea aspectului insalubru din zona tomberoanelor.
Toate platformele vor avea un „iglu” pentru ambalaje reciclabile
Potrivit lui Gabriel Moiceanu, directorul A.D.I. SERVSAL Argeş, licitaţia aflată în pregătiri nu poate aştepta platformele digitalizate, prin intermediul cărora se va realiza colectarea separată. Însă Câmpulung, după spusele sale, va beneficia mai devreme de această infrastructură. „În momentul în care vom avea o linie de finanţare şi un ghid, vrem să accesăm pentru toate oraşele şi municipiile din Argeş acel sistem digitalizat, pentru ca fiecare cetăţean sau fiecare gospodărie să aparţină unui spaţiu de depozitare, la care să aibă acces pe baza unui card, exact cum intrăm în scara blocului.”, a afirmat acesta. Dar şi la licitaţia pentru „Delegarea prin concesiune a gestiunii activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, operarea Staţiei de Transfer Câmpulung, sortarea şi compostarea deşeurilor municipale, în zona Câmpulung”, prin caietul de sarcini, susţine Moiceanu, i s-au impus operatorului sisteme separate. „Vom avea pe toate platformele acel „iglu”, unde ai posibilitatea să pui doar ambalaje reciclabile.”, a adăugat şeful A.D.I. SERVSAL.
În timpul dialogului în plenul Consiliului Local, Elena Lasconi a prezentat câteva fotografii ale ghenelor securizate cu cartelă, prin care nu vor mai scormoni nevoiaşii sau rudarii veniţi de la ţară, cu căruţele, în căutarea unor bunuri de folos aruncate la gunoi. „O să fie mult mai bine decât arată acum, pentru că, în prezent, toate sunt foarte urâte. Le-am spus celor de la Financiar Urban să le spele, pentru că au obligaţia să le spele, dar nu ştiu de câte ori au făcut-o până acum.”, spunea primăriţa, reticentă că sarcina a fost bifată vreodată în cursul anului 2021.
Platformele îngropate pot fi realizate de Primărie, printr-un proiect separat, dacă are sau dacă obţine banii necesari
Înaintea şedinţei extraordinare de marţi, 14 septembrie 2021, Elena Lasconi a avut o întrevedere cu aleşii POL, una dintre temele de dialog constituind-o posibilitatea de a amenaja pubele îngropate. „În zonele în care se pretează – a punctat şefa Executivului -, pentru că nu putem pune acolo unde este spaţiul îngust şi nu poate să intre maşina, ca să facă toate manevrele de a ridica pubelele. Dar există posibilitatea de a lua din cele îngropate, mai ales pe centru, să se vadă frumos. Sau într-un parc.”
Gabriel Moiceanu a precizat că este posibilă amenajarea acestui tip de platforme, dar numai la nivelul fiecărei autorităţi locale, pe baza unor ghiduri de finanţare sau dacă autoritatea are banii necesari, ca să le facă separat de proiectul comun, derulat la nivelul judeţului. Dacă Primăria îşi permite să susţină financiar documentaţia de proiectare, având intenţia de a accesa finanţarea investiţiei prin P.N.R.R. sau prin P.O.R., poate merge pe varianta alternativă de ghene subterane.
„Aşa cum noi facem digitalizat unde nu se poate îngropa, se pot face şi îngropate. Diferenţa de la îngropat la cele de suprafaţă este că nu ştim ce avem jos, în spaţiul în care vrem să îngropăm. De obicei, sistemele îngropate se pretează în locurile în care facem dezvoltare nouă sau în locurile foarte aglomerate. Dacă avem un cadastru foarte bun şi ştim pe unde sunt cablurile, unde sunt ţevile în zona centrală, putem să punem sisteme îngropate, ele pot fi conectate la curent electric sau pe sistem hidraulic. Evident, pe acelaşi ghid de finanţare, proiectele se pot scrie în funcţie de cum vrem şi ce vrem să facem. Important este să avem ghid de finanţare şi linie de finanţare. Şi nu se finanţează doar dacă sunt îngropate, trebuie să avem componenta de digitalizare, altfel nu ne finanţează.”, a arătat directorul Moiceanu.
Dacă omul uită cartela, sigur nu se întoarce cu gunoiul acasă
Impedimentul ridicat de acest fel de sistem, în opinia acestuia, este că nu se pretează oricărei zone. „Eu am văzut multe şi în Europa, şi în România. Unele sunt un eşec total, altele sunt blocate, pentru că nu pot fi operate. Piteşti are deja 12 sau 14 platforme îngropate şi nu sunt operabile în momentul de faţă, pentru că au ales altceva şi le-au făcut din bani proprii, cu proiect propriu. Nu sunt operabile, când au scos containerul, era plin de apă. Acea cuvă, care vine prefabricată, trebuie să fie impermeabilă, să nu permită curgerea levigatului, ce curge din deşeuri sau din container să nu polueze solul. Sunt câteva condiţii şi nu sunt ieftine. Acele platforme îngropate se duc la 15.000-17.000 euro. Una simplă.”, a continuat Moiceanu.
Argumentul legat de preţ nu l-a convins pe unul dintre consilierii care au lansat propunerea. „Preţul nu mi se pare mare. Aspectul şi curăţenia în jurul unor astfel de pubele merită. Gândiţi-vă la cum arată acum platformele de gunoi care, indiferent cât s-ar curăţa, tot au un aspect neplăcut. Aş prefera imaginea celor prezentate de doamna primar sau a celor îngropate acolo unde se pretează, nu unde pânza freatică este foarte sus, deşi dacă sunt bine făcute şi impermeabile, nu au nicio problemă. Este vorba despre curăţenie.”, spunea Dan Şain, în opinia căruia efectul este similar celui din prezent dacă cetăţeanul şi-a uitat cartela. Nu se întoarce cu gunoiul acasă, ci îl abandonează lângă container. „Este aceeaşi situaţie. O să avem, probabil, camere de luat vederi, o să dea Poliţia Locală amenzi celui care aruncă gunoiul, o dată, de două ori, de nouă ori, până îi facem pe toţi să respecte regulile.”, a conchis alesul POL.
Primăriţa s-a gândit şi la nişte coşuri stradale care presează gunoiul
A treia variantă, aparţinând, de data aceasta, primăriţei, n-a stârnit entuziasm nici în rândul aleşilor, nici din partea musafirului. Şi Elena Lasconi recunoaşte că este cu semnul întrebării, dar i-a cerut, totuşi, o părere directorului Moiceanu vizavi de posibilitatea dotării cu recipiente care presează gunoiul. „Arată foarte bine, fac parte din mobilierul urban şi comunitatea poate să câştige bani din reclamele puse de firme pe ele.”, sunt argumentele şefei Primăriei, pentru a le lua în calcul. „Acelea sunt pentru deşeuri stradale, nu pentru deşeuri municipale. La deşeul stradal vorbim despre un cost mai mic. Acel coş stradal are un metru înălţime şi 80 cm lăţime. Nu răspunde nevoii noastre de colectare, dar pot fi folosite în zona stradală. Nici acele containere nu sunt ieftine, dar, dacă există o soluţie de win-win pe partea publicitară, se merită.”, a încheiat şeful A.D.I. SERVSAL Argeş.
Magda BĂNCESCU