Pandemia a compromis tipicul desfăşurării ultimei întâlniri a aleşilor municipali, care debuta cu mini-recitalul de colinde al teologilor în devenire dirijaţi de Liviu Cioacă. Directorul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, uitat în funcţie de mandate cărora le-am pierdut numărul, a ratat astfel şansa de a înmuia intenţiile de revizuire a grilei de subordonaţi ale actualei administraţii. Care, fireşte, face socoteli ca să afle câţi angajaţi îşi permite. Probabil că Cioacă mizează pe sprijinul partenerilor de alianţă ai primăriţei, deşi, după cum am remarcat, nu par înţeleşi să voteze la fel. Exemplu: la ultima şedinţă a anului trecut, Elena Lasconi a retras de pe ordinea de zi cinci proiecte de hotărâri. În cazul a trei dintre ele, contramandarea dezbaterii era justificată. Unul avea ca obiect majorarea taxei de gunoi la 10 lei, conform calculelor Executivului, ai cărui funcţionari păstrează servilismul faţă de Financiar Urban, aşa cum au fost învăţaţi de fostul şef. Care lăsa impresia că ţine mai mult cu operatorul de gunoi decât cu câmpulungenii.
La vederea celor 50 de bani în plus, ne-au venit în minte binecunoscutele motive, pe care fostul primar ni le-a servit la fiecare salt al tarifului. Unu: am aruncat mai mult gunoi decât cu un an înainte. Doi: n-am respectat angajamentul tradus în procente şi cantităţi de deşeuri reciclate. Chiar în condiţiile acestor nerealizări, în caz că sunt valabile, actualul primar crede că este posibilă menţinerea taxei la 9,50 lei. De aceea a ripostat faţă de zelul subalternilor de a contribui la bunăstarea Financiar Urban luând şi mai mult din buzunarele noastre cu o retragere a materialului din dezbaterea de la final de an. Vom vedea ce rezultat vor avea negocierile Elenei Lasconi cu oamenii lui Văsâi, învăţaţi de fostul primar să li se satisfacă toate revendicările menite să le asigure profitul. Momentan, taxa nu creşte şi probabil că cine doreşte s-o achite la început de 2021 nu va putea, deoarece nu avem o hotărâre de Consiliu valabilă pentru anul în curs.
Ce s-a mai amânat întemeiat au fost două balcoane construite la parterul unor blocuri din Vişoi, ai căror proprietari cereau autorităţilor să le concesioneze terenul de dedesubtul amenajărilor executate fără autorizaţie. Judecând după argumentaţia „copy-paste” a solicitanţilor de parcele din domeniul public, înclinăm să-i dăm dreptate unui fost consilier local, care, în mod repetat, i-a acuzat pe angajaţii Primăriei că-i învaţă pe întreprinzători cum să procedeze pentru a intra în legalitate. Adică… dă-i înainte cu balconul, că ţi-l aprobă ăştia din Consiliu, care, de frica electoratului, n-au demolat un coteţ!
Ambii posesori de balcoane ridicate abuziv pe pământul statului le-au servit aleşilor aceleaşi texte impresionabile: infiltraţii de la apa ploilor, plus derbedeii cartierului care cumpără băutură de la non-stop-ul de pe principală şi fac spectacol pe la ferestrele lor.
Poliţia, şi cea Locală, şi cea Municipală, cunosc zona reclamată de cele două familii, care au pretextat purcederea construcţiilor neautorizate prin presiunea golăniilor petrecute la geamul lor. Căci la non-stop-ul cu pricina îşi beau poliţiştii cafeaua, lângă o brânzoaică servită la patiseria alăturată. Prin urmare, Elena Lasconi poate cere un raport agenţilor de la Poliţia Locală, ca să afle dacă se confirmă show-urile nocturne ale vagabonzilor din cartier, care au generat apariţia unor balcoane ilegale.
Vorbind cinstit, extinderea apartamentelor în afară, cu condiţia de a respecta proiecţia balcoanelor de la etaj, dar şi estetica faţadei blocului, n-are de ce să fie interzisă de actuala administraţie, care trebuie să manifeste înţelegere faţă de familiile înghesuite în câte o locuinţă de 40 de metri pătraţi. Atâta vreme cât cetăţeanul nu sare calul, construind de capul lui, fără să întrebe Primăria, un dormitor în regulă la parter, în dezacord cu mărimea, culoarea şi materialele folosite la celelalte balcoane, nu sunt motive de respingere. Din nou aşteptăm să vedem cum va trata Elena Lasconi cele două situaţii de „fapt împlinit”, căci ne vine greu a crede că va dispune demolarea. Deşi câmpulungenii merită un precedent, ca să le fie învăţare de minte.
Elena Lasconi a făcut dovada că va demola. A început cu staţia de la „Romarta” şi vor urma, cu siguranţă, alte magherniţe care serveau scopului declarat de Ţâroiu: „luăm de colea ceva, luăm de colea ceva”. Însă, în cazul celor două familii, avem o îndoială că va fi atât de drastică, deşi îngăduinţa va aduce la uşa sa şi alţi executanţi indiferenţi faţă de lege, care vor plânge în faţa ei şi-o vor înduioşa.
Odată cu balcoanele neautorizate, au suferit o amânare, la prima vedere, nedreaptă doi solicitanţi de concesiuni pentru cu totul alte planuri. Proprietarul cabinetului medical realizat în fosta centrală termică de la „Flămânda” are nevoie de terenul viran alăturat. Iar deţinătorul unei frizerii, care se va amenaja la parterul unui bloc din Grui, doreşte să-şi amenajeze accesul din exterior. În trecut, s-a discutat de mai multe ori că astfel de intrări modifică şi alterează imaginea imobilelor de locuinţe, dar, deocamdată, nu avem o hotărâre de Consiliu care să interzică funcţionarea unor spaţii comerciale în apartamentele de la parter. Şi nu ni se pare corect să existe atâta timp cât activitatea nu perturbă traiul celorlalţi proprietari din imobil.
Mai mult decât atât, patronul de frizerie este în posesia unui certificat de urbanism, act care îl încurajează să obţină documentele necesare în vederea autorizării investiţiei sale. Incluzând scara pentru care cere palma de pământ de la Primărie. Noua administraţie va afla, pe pielea ei, că iniţiatorii unor mici afaceri la partenerul blocurilor sunt forţaţi chiar de către locatari să-şi facă intrare separată, întrucât aceştia nu sunt de acord să li se fâţâie pe scară tot soiul de străini.
Amânarea la „grămadă” a tuturor concesiunilor a declanşat votul „împotrivă” al liberalilor Zaharia şi Creţu. Şi n-au fost singurii care au sesizat incorectitudinea tratării cu aceeaşi monedă a tuturor solicitărilor. Cu tot parteneriatul PNL-USR, votul a fost unul pertinent, deoarece nu meritau să încaseze toţi sancţiunea punerii în aşteptare din cauza a doi inşi care au greşit. Dar chiar şi cei care au greşit vor avea parte, într-un final, de clemenţă. Căci nu există o cale de ieşire. Iar cea de intrare cu buldozerul în ele… pare dintr-un film care nu va avea Câmpulungul decor vreodată.