Proiectul, prea complicat, banii, prea puţini. Iar avizul de la Agricultură, blocat
Proiectul aducţiunii de apă – unul dintre cele două fire ale reţelei principale -, pentru reabilitarea căreia municipalitatea se baza pe banii alocaţi prin P.N.D.L., nu se va face. Altfel spus, investiţia cu care Liviu Ţâroiu s-a lăudat o jumătate de mandat este un rateu din start, nefiind posibilă execuţia ei din cel puţin două cauze. Prima: fondurile solicitate de Executivul condus de fostul primar Ministerului Dezvoltării Regionale nu sunt de ajuns. A doua: Ministerul Agriculturii, prin instituţiile subordonate din teritoriu, nu ajută municipiul, blocând emiterea unui aviz de scoatere din circuitul agricol a terenurilor traversate de magistrala de apă. Bănuiala avută timp de doi ani, că ceva nu este în regulă cu acest proiect „înţepenit”, care are constructorul desemnat din primăvara anului 2019, a fost confirmată la final de an, prin explicaţiile viceprimarului Nicolae Zaharia. Este certitudine: proiectul a „picat”, neputând fi pusă în practică soluţia proiectantului, care s-a raportat la o sumă insuficientă, pe care Programul Naţional de Dezvoltare Locală a fost dispus s-o aloce municipiului.
Proiectul aducţiunii de apă nu se face
La ultima întâlnire a aleşilor municipali, prin videoconferinţă, vicele Nicolae Zaharia s-a aflat în postura delicată de a vorbi despre alt eşec al administraţiei Ţâroiu. Unul dintre cele două fire ale conductei de aducţiune, care ar fi trebuit reabilitat cu fonduri guvernamentale, nu se va realiza. Motivele le aflăm din expozeul viceprimarului. „Eu am avut mai multe discuţii legate de aducţiune. Există un contract semnat, pe proiectare şi execuţie. În acest moment, proiectul este blocat. Cu toţi cei care am discutat, implicaţi în proiect, mi-au spus că nu se va face. El este blocat, pentru că nu există un aviz de la Agricultură. Acum două săptămâni, am făcut o adresă către Compartimentul Investiţii, prin care am solicitat un punct de vedere către Ministerul Dezvoltării, ca să venim cu nişte soluţii ipotetice, pentru că nu s-a făcut absolut nimic şi a trecut foarte mult timp. În acest moment, este un proiect în analiză, ca să vedem ce putem face, astfel încât să fie pus în practică. Toţi cei care au luat parte la discuţiile legate de proiect mi-au spus că soluţia tehnică nu poate fi pusă în practică.”, a afirmat Nicolae Zaharia.
Soluţia care nu poate fi executată de către asocierea de firme care a câştigat licitaţia s-a raportat la fondurile puţine cerute Ministerului Dezvoltării, pe baza unei documentaţii, din care a reieşit valoarea propusă de ai noştri finanţatorului. Cineva este de vină. Fie fosta conducere a municipiului, care a făcut cererea de finanţare pentru o sumă insuficientă, repetăm, reieşită tot dintr-un studiu, fie gestionarul P.N.D.L., care a acceptat să sprijine, sub necesarul real, investiţia de la Câmpulung. Altfel spus, atât avem, atât vă dăm.
Şi dacă s-ar găsi altă sursă de finanţare, rămâne pe mai departe impedimentul avizului despre care tot auzim de doi ani. Şi vom mai auzi, „graţie” moştenirii de proiecte păguboase primite de la Liviu Ţâroiu, care a lăsat încurcată şi această lucrare. „Ne lovim foarte tare de acest aviz, a precizat primarul Elena Lasconi. Trebuie să facem demersurile necesare, ca să deschidem uşile la Ministerul Agriculturii şi să obţinem acest aviz. Indiferent de unde facem rost de bani. Dacă nu avem avizul, nu putem să facem nimic.”
Un „munte” de maculatură, pentru un aviz, ca să poată intra constructorul pe fâneţele străbătute de magistrala de apă
Cronologic, povestea avizului a ajuns în atenţia câmpulungenilor interesaţi de lucrările Primăriei în primăvara anului 2018. Ministerul Dezvoltării Regionale a cerut municipalităţii să declare investiţia pe care intenţiona s-o plătească, „Reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute (DN 800)”, obiectiv de utilitate publică. Ce-a cerut cabinetul condus la acel moment de Paul Stănescu era nimic pe lângă ce voia instituţia din teritoriu a Ministerului Agriculturii. O roabă de hârţoage, din partea celor trei Primării de localităţi străbătute de magistrala de apă, înainte să intre în Staţia de Tratare, prin care să se dovedească scoaterea temporară din circuitul agricol a suprafeţelor afectate de lucrări. Vreo 13 hârtii de „căciulă”, după cum reieşea din „îndrumarul” comunicat Primăriei Câmpulung de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Argeş.
Fostul Consiliu s-a conformat pretenţiilor finanţatorului, la sfârşitul lui martie 2018, cu precizarea că formalităţile cărora le dădeau curs ai noştri trebuiau urmate şi de colegii de la Lereşti şi Valea Mare, ale căror teritorii erau traversate de conducta de aducţiune a apei brute. În urmă cu trei ani, valoarea totală a investiţiei, conform Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii, se ridica la 4.587.133 lei, din care oficialii de la Ministerul Dezvoltării au fost de acord să vireze Câmpulungului 4.312.010 lei. Contribuţia municipalităţii se ridica la 275.123 lei. Din totalul precizat, 4.587.133 lei (1.007.320 euro), operaţiunile de construcţii-montaj au fost estimate la 3.902.949 lei (857.075 euro).
A doua obligaţie impusă celor trei localităţi a fost o hotărâre de scoatere temporară din circuitul agricol a suprafeţelor de fâneţe afectate de lucrări, cu avizul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Argeş. Ca să-şi dea avizul, D.J.A.J. Argeş a solicitat declararea investiţiei obiectiv de utilitate publică, prin hotărâre a Consiliului Local. Dacă, în privinţa acestei chestiuni, aleşii au scăpat ieftin, în cazul obţinerii avizului de la Agricultură urma să se consume un maldăr de hârtii, cereri, acte de proprietate, hotărâri ale Consiliilor Locale, extrase de carte funciară, certificate de urbanism, studii pedologice şi agrochimice, note de calcul privind tariful datorat pentru „indisponibilizarea” temporară a terenurilor şi documente de plată a tarifului, virat în contul Ministerului Agriculturii. Plus memoriul tehnic al lucrării, avize tehnice pentru amplasarea construcţiilor care se executau în zona amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, eliberate de Agenţia de profil, procesul verbal de verificare în teren privind existenţa sau inexistenţa construcţiilor pe terenul agricol situat în extravilan, pentru care se solicita scoaterea din circuitul agricol, întocmit de reprezentanţii Direcţiei de Agricultură. Aşadar, acte peste acte, emise de cele trei Primării, Câmpulung, Lereşti şi Valea Mare Pravăţ, cele trei Consilii Locale, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Argeş, Direcţia de Agricultură Argeş, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Argeş.
Un stufăriş de documentaţie, pentru un amărât de aviz al judeţului, ca să intre constructorul pe fâneţele străbătute de magistrala de apă! Asta deşi şantierul nu afecta cu nimic agricultura de deasupra ţevii îngropate, prin care se introducea conductă nouă. Intervenţiile care au produs îngrijorări conţopiştilor Direcţiei se limitau la căminele de vane. Şi dacă chiar era nevoie de scoaterea zonei traversate de aducţiune din circuitul agricol, măsura dura cel mult şase-nouă luni, cât era termenul de execuţie. Terenurile agricole, din proprietatea publică şi privată, aflate pe traseul de reabilitare a conductei, măsoară 1.000 de metri pătraţi.
Ambele conducte ale aducţiunii sunt funcţionale, fiind sub presiune de apă, însă Ministerul Dezvoltării Regionale intenţiona să plătească doar reabilitarea uneia dintre ele, prin metoda „relining”, pe care Edilul a tot recomandat-o municipalităţii a o pune în practică de 15 ani, dacă nu mai mult. „Relining” înseamnă introducerea unei conducte noi în interiorul celei vechi şi deteriorate, cu reducerea diametrului de la 800 la 600. Plusul proiectului, în opinia lui Liviu Ţâroiu, îl reprezenta reabilitarea tuturor căminelor de vane. Cauza avariei din martie 2015, pe care n-aţi uitat-o, când municipiul şi localităţile rurale dependente de alimentarea Edilului au stat trei zile fără apă. Pe o vreme de iarnă veritabilă! La acel moment, căminele de vane n-au funcţionat, nefiind acţionate timp de trei decenii de lucrătorii operatorului, care nu şi-au făcut datoria la intervalele necesare efectuării manevrelor respective, pentru menţinerea în parametri a garniturilor. Astfel n-a fost posibilă izolarea unui tronson, ca să se continue furnizarea apei pe firul neafectat.
În urmă cu un an, optimistul incurabil Ţâroiu anunţa: „Îi dăm drumul la lucrare!”
De parcă birocraţia n-ar fi fost un rău suficient, au amplificat blocajul şi ameţiţii din subordinea lui Liviu Ţâroiu. În vara anului 2019, Consiliul Local a trebuit să aprobe de două ori cifrele proiectului beneficiar al unei finanţări nerambursabile, deoarece angajaţii de la Investiţii au greşit sumele cerute de minister. Le-au lăsat greşite şi au plecat în concediu. Era normal ca valorile contractului de finanţare, semnat de Liviu Ţâroiu cu oficialii de la minister, să fie modificate după găsirea constructorului, care a câştigat licitaţia cu o sumă sub estimarea comunicată finanţatorului principal. Asta s-a încercat la o şedinţă extraordinară din august 2019: adaptarea proiectului preţului rezultat din licitaţie. Numai că, în ziua şedinţei, directoarea economică Violeta Iarca a depistat greşeli în calculele celor de la Investiţii, prin urmare Liviu Ţâroiu a fost nevoit să retragă din dezbaterea aleşilor cele două proiecte de hotărâri legate de acest subiect.
De ce, odată descoperite erorile angajaţilor de la Investiţii, materialele n-au fost refăcute rapid, ca să prindă, totuşi, votul din acea zi? Pentru că autorii lor au plecat în concediu înainte să afle ce „varză” au lăsat în urmă. După două săptămâni, la şedinţa ordinară a acelei luni, s-au aprobat sumele corectate: valoarea totală a proiectului – 3.975.892,46 lei, valoarea construcţiilor şi a montajului – 3.352.099,10 lei. Durata de execuţie a fost stabilită la 9 luni, pentru reabilitarea a 3.940 metri de conductă.
Şi contribuţia municipalităţii, care era compromisă prin aceleaşi calcule dezastruoase, a fost remediată: 246.124,25 lei, fonduri asigurate de Primărie, pentru cheltuielile care nu se finanţau de la bugetul de stat.
La licitaţia din primăvara anului 2019, contractul a fost câştigat de asocierea formată din CALA Centrul de Tehnologii fără Săpătură SA, din Mureş, Revicond Canaltech SRL, din Mureş, Brexxon DDS SA, din Mureş, şi Grazy Price Medical Import-Export SRL, din Bucureşti, care şi-a adjudecat lucrarea la preţul de 3.409.457,10 lei.
Curios lucru, în toamna anului 2019, la o întâlnire cu membrii A.S.C.M., fostul primar a anunţat că avizele au fost adunate şi… „îi dăm drumul la lucrare!” După un an de la acest şuvoi de optimism marca Ţâroiu, aflăm de la urmaşii lui că proiectul va fi dat uitării, cel puţin, pe finanţarea P.N.D.L.
Magda BĂNCESCU