De când Ion Năftănăilă şi-a pierdut fotoliul de primar al comunei Albeştii de Muscel, n-a prea fost linişte la nivelul administraţiei locale, asta pentru că şi fostul viceprimar, actual primar ales, Cătălin Manta, a fost tras de fostul edil în „afacerea” cu fondurile APIA, care nu s-a încadrat în tiparele Agenţiei Naţionale de Integritate. Manta n-a dat, însă, socoteală penal pentru incompatibilitate şi conflict de interese, rămânând pe latura administrativă, dar a fost înlăturat de două ori din fruntea Primăriei. A revenit de fiecare dată, însă ANI s-a ţinut scai de el, iar acum era să piardă din nou mandatul obţinut fără probleme la alegerile din 27 septembrie.
Apelul s-a dovedit nefondat
Pentru faptul că a fost găsit în incompatibilitate şi conflict de interese de Agenţia Naţională de Integritate, Cătălin Manta figurează cu „interdicţie trei ani” de a mai exercita o funcţie de ales local, de la încetarea mandatului. În aceeaşi situaţie se află şi primarii din Aninoasa şi Vlădeşti, Benonie Ştefan, respectiv Cristian Dică Hristu (la nivelul judeţului sunt şapte primari cu interdicţie de la ANI). Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, prin prefectul Emanuel Soare, a luat act de decizia ANI şi a atacat, la Tribunalul Argeş, hotărârile emise de Judecătoria Câmpulung prin care au fost validate mandatele celor trei aleşi. „Au fost câteva situaţii şi la nivelul judeţului Argeş, persoane care au candidat şi au fost aleşi la alegerile locale, dar, din anumite motive, au fost într-o anumită relaţie cu ANI, incompatibilitate sau conflict de interese. Conform legislaţiei în vigoare, atât partide politice, cât şi Instituţia Prefectului, am constatat aceste situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese în care s-au aflat şapte primari şi mai mulţi consilieri locali sau judeţeni. Pentru toate aceste situaţii în care noi am fost sesizaţi, s-au depus documentele necesare în instanţă.”, a declarat prefectul Emanuel Soare. Dacă Benonie Ştefan a pierdut noul mandat la Tribunalul Argeş, Cătălin Manta, la aceeaşi instanţă, a obţinut câştig de cauză şi-şi poate vedea liniştit de treabă următorii patru ani, asta dacă nu vor apărea alte complicaţii. „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată azi, 20.10.2020.”, este soluţia pe scurt a Tribunalului Argeş, în cazul Manta.
Manta, în conflict de interese ca vice
Amintim că, în 2012, Cătălin Mihai Manta a fost declarat de ANI ca fiind în conflict de interese, după ce în calitatea de vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, dar şi ca viceprimar, a participat la şedinţe ale Consiliului Local în care s-a deliberat şi s-a aprobat un proiect de hotărâre vizând asociaţia. A urmat o serie de dispute în instanţă, edilul contestând actul demis de ANI. Cu debarcări şi urcări în fotoliul de primar interimar sau ales, Manta a pierdut un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că nu a timbrat acţiunea. Numai că ulterior, dovedindu-se faptul că taxa a fost achitată, primarul muscelean a revenit în funcţie, dar a şi atacat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cazul său a fost soluţionat pe 26 septembrie de un complet format din trei judecători.
Cum în februarie 2019 s-a rezolvat problema cu netimbrarea acţiunii în termen, deci cauza rămânând fără obiect, aceasta a fost respinsă de CEDO. Pe 31 octombrie, şi Tribunalul Argeş a consolidat poziţia acestuia la cârma Primăriei. Instanţa a admis acţiunea lui Manta de anulare a ordinului prefectural nr. 127 din mai 2018 prin care acesta fusese demis din funcţia de primar, hotărârea fiind definitivă. Actul emis de prefectul Emilian Dragnea fiind desfiinţat, a rămas fără obiect cererea lui Manta de suspendare a efectelor acestuia, suspendare pe care o obţinuse, tot prin instanţă, în iunie 2018. Alex BARBU