Înaintea alegerilor, dar şi după, cei care au fost votaţi, dar şi cei care au rămas „pe lângă”, au fost verificaţi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Lucrul acesta este o confirmare sau nu a declaraţiilor pe propria răspundere, pe care candidaţii la diferite funcţii publice sunt obligaţi să le lase la Biroul Electoral, în aceeaşi zi cu depunerea candidaturii, prin care să transmită că nu au fost colaboratori ai Securităţii.
Aceste verificări se fac în baza Ordonanţei 24/2008, unde la articolul 5 se spune: persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile de primari, viceprimari, consilieri judeţeni, consilieri locali, consilieri în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (…), cu excepţia celor care, la data de 22 decembrie 1989, nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia. Verificarea se face şi din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii. Datorită numărului mare al celor care au candidat, Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securităţii îi este imposibil să-i verifice pe toţi până la data alegerilor, dar şi după. O să vă aducem în atenţie cele mai noi adeverinţe semnate pentru cei care au fost aleşi locali înainte de alegerile locale din 2016, dar şi după acestea. În această ediţie vom prezenta nume ale celor care au făcut şi fac parte din Consiliile Locale Valea Mare Pravăţ şi Rucăr.
Pe timpul colaborării, Boncoi nu a furnizat material informativ
Primarul Ion Boncoi a fost verificat de CNSAS în 2016. Conform Adeverinţei nr. 526 din 15 martie 2016, „în baza Notei de Constatare nr. DI/I/1789 din data de 23 septembrie 20158, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Ion Boncoi este titular al dosarului fond reţea nr. R 63303 (cotă CNSAS). Domnia sa, militar în termen, a fost recrutat „pentru acoperirea informativă a plutonului comandă din cadrul Divizionului 2 al UM 01605 Herăşti”, în dosar nu există un Angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost „Savu Ilie”. A fost scos din reţea la data de 31 ianuarie 1968, cu menţiunile „pe timpul colaborării, agentul nu a furnizat material informativ”. Direcţia de Specialitate nu a identificat informaţii transmise Securităţii de către domnul Ion Boncoi. Totodată, în cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/1789 din data de 23 septembrie 2015, ca urmare a verificărilor efectuate, nu există niciun fel de indicii cu privire la calitatea persoanei verificate de ofiţer de Securitate, astfel încât nu poate fi reţinută nici calitatea de lucrător al Securităţii, potrivit art. 2, alin. a, din Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2008.” Elementele menţionate nu se circumscriu prevederilor Ordonanţei 24/2008, astfel, lui Ion Boncoi, născut în 1946, în Valea Mare Pravăţ, nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, în sensul legii.
Tot din Valea Mare Pravăţ, Ion Tamaş a fost verificat din oficiu de către CNSAS, în calitate de consilier local. Adeverinţa nr. 6755 din 17 decembrie 2015 atestă că pe numele lui Ion Tamaş, născut în 1973, în Câmpulung, nu există date ori documente din care să rezulte că a lucrat ori colaborat cu Securitatea.
Dosarul de la Securitate al vicelui de la Rucăr, distrus prin ardere
În prezent, viceprimar la Rucăr, Ion Pîrnuţă a primit Adeverinţa nr. 438 din 26 ianuarie 2016, după ce a fost examinat din poziţia de membru al Consiliului Local. Documentul consemnează că, „în baza Notei de Constatare nr. DI/I91702 din data de 14 septembrie 2015, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Ion Pîrnuţă figurează în dosarul fond informativ nr. I 160185 (cotă CNSAS), dosar colectiv. Dosarul conţine procese verbale de constatare a distrugerii unor dosare ale fostei Securităţi Judeţene Argeş în contextul evenimentelor din decembrie 1989. Domnia sa este menţionat într-un Raport prin care se constată lipsa unor dosare şi a mapelor anexă ca urmare a distrugerii acestora prin ardere.” Pe baza materialului avut la dispoziţie până la data de 14 septembrie 2015, precum şi a procesului verbal al şedinţei Colegiului CNSAS din data de 26 ianuarie 2016, s-a emis documentul prin care Ion Pîrnuţă, născut în 1958, în Rucăr, nu poate fi considerat colaborator sau lucrător al Securităţii.
Pentru poziţia de consilier local la Rucăr au mai fost verificaţi de oficiu de către CNSAS şi alţii, pe numele lor fiind emise adeverinţe că nu au colaborat cu fosta Securitate: Mircea Avram, născut în 1950 în Rucăr, a primit Adeverinţa nr. 6262 din 17 decembrie 2015; Ion Ghidan, născut în 1967, în Rucăr, Adeverinţa nr. 6164 din 17 decembrie 2015; Vasile Popa Nica, născut în 1953 în Rucăr, fost viceprimar al localităţii, Adeverinţa nr. 6712 din 17 decembrie 2015; Viorel Ţîru, născut în 1971, Adeverinţa nr. 6713 din 17 decembrie 2015.
Din comună, a mai ajuns în atenţia CNSAS Petre Idoraş, din perspectiva calităţii de membru al Consiliului Judeţean Olt. Bărbatul, născut în anul 1957, a căpătat Adeverinţa nr. 102 din 2 martie 2017, prin care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. În document se mai specifică că, „în baza Notei de Constatare nr. DI/I/1023 din data de 24 mai 2016, precum şi a notei nr. DI/I/2011/09.12.2016, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Petre Idoraş este titular al dosarului fond reţea nr. R 1943 (cotă CNSAS). Domnia sa, deţinut la Penitenciarul Piteşti, a fost recrutat pentru „supravegherea informativă a deţinuţilor care lucrează în sectorul administrativ din cadrul Penitenciarului Piteşti /…/ în scopul prevenirii şi descoperirii unor acţiuni duşmănoase ce eventual ar încerca s-o desfăşoare unii dintre aceştia”. A semnat un Angajament la data de 31 ianuarie 1977, atribuindu-i-se numele conspirativ de „Pestriţu Gheorghe” / „Pestriţu Ghe.”. a fost scos din reţea la data de 8 august 1977, odată cu liberarea sa, nemaifiind util. Totodată, în cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/1023, din data de 24 mai 2016, ca urmare a verificărilor efectuate, nu există niciun fel de indiciu cu privire la calitatea persoanei verificate de ofiţer de Securitate, astfel încât nu poate fi reţinută calitatea de lucrător al Securităţii.”