Încadrarea străzilor din Câmpulung în zonele de impozitare actualizate după 23 de ani a avut la bază punctaje la stabilirea cărora a cântărit esenţial distanţa faţă de centru. Au fost şi alte criterii de departajare, însă lucrul la noua zonare de către echipa coordonată de secretarul Ramona Simion a pornit de la distanţa cartierelor faţă de centrul municipiului. Legea defineşte noţiunea de „zonare fiscală” ca fiind „zone stabilite de Consiliul Local, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.”
Ca să se evite discuţiile existente la sfârşitul anului 2025, când s-a aprobat noua bază de impozitare, şi încercările de amânare a zonării aşezate pe realitatea urbanistică a momentului, autorităţile locale vor adopta hotărâri în acest sens în fiecare an, pe măsura realizării investiţiilor pe o stradă sau alta din municipiu. Cum se asfaltează sau se introduce o reţea de utilităţi, cum se va schimba zona de impozitare, ca să se evite volumul de lucru al anului trecut şi, mai ales, vociferările împotriva corelării impozitelor cu nivelul de confort intervenit între timp.
- Ramona Simion: „Valoarea terenului este dată, în primul rând, de distanţa faţă de centru şi de reţelele edilitare”
În vederea stabilirii încadrării într-o anumită zonă, Executivul Primăriei a propus 11 indicatori de zonare fiscală şi principiile de evaluare a acestora, pe baza căror zonarea fiscală a teritoriului Municipiului Câmpulung se va revizui în fiecare an.
Iată care sunt acești indicatori:
Rețele edilitare: apă – 1 punct, canalizare – 1 punct, iluminat stradal – 1 punct, gaz – 1 punct;
Infrastructură: drum asfaltat – 3 puncte, cu trotuar – 1 punct;
Zonificare funcțională:
-locuințe individuale – 2 puncte sau locuințe colective – 1 punct;
-distanța față de centrul Câmpulungului – 1-5 puncte (5 – zonă centrală, 4 – zonă adiacentă zonei centrale, 3 – zonă mediană, 2 – zonă periferică, 1 – cătunele;
-zonă comercială – 0-2 puncte (2 – zonă cu magazine de tip market, hipermarket și supermarket, 1 – zonă cu mici magazine, 0 – zonă fără activități comerciale);
-școli / creșe / grădinițe – 1 punct;
Restricții – zone: zone cu trafic greu: -1 punct.
Punctajul aferent fiecărei zone în parte arată astfel: 0-10 – zona D; 11-14 puncte – zona C; 15-17 – zona B; 18+ – zona A.
„Eu sunt convinsă că valoarea terenului este dată, în primul rând, de distanţa faţă de centru şi de reţelele edilitare. Dar noi am avut în vedere pentru zonele cu trafic greu diminuarea punctajului, pentru că una este să stai într-o zonă afectată de trafic greu – când trec TIR-uri zi-noapte – şi una este să stai într-o zonă liniştită, în care accesul maşinilor de tonaj mare este interzis.”, afirma secretarul Ramona Simion, care a coordonat acţiunea de stabilire a zonelor de impozitare.
- Lucrul la noua zonare a pornit de la stabilirea centrului Câmpulungului, aflat în zona A
„Municipiul Câmpulung este structurat pe străzi, existând diferențe în ceea ce privește dotările specifice aferente pentru fiecare zonă în parte.”, precizează documentaţia intrată în analiza Consiliului Local, la ultima şedinţă a anului trecut, când s-a votat zonarea în baza căreia vor fi încasate impozitele pe imobile în 2026.
Primul lucru făcut de echipa implicată în conturarea noilor zone de impozitare a fost să delimiteze zona centrală. „De la asta am plecat. În primul minut! Zona centrală! De la intersecţia cu Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, prima stradă fiind General Iosif Teodorescu, până la strada Traian, intersecţia pe care o cunoaşteţi ca fiind Schei. Am mers stânga – dreapta. Am zis prima dată: 200 de metri – treceam râul, 200 de metri – ajungeam în Grui. Dar şi 100 de metri era mult. Am zis apoi 50 metri până la râu şi până la zona Lascăr Catargiu – Matei Basarab şi adiacentele până sub coasta Gruiului însemnând Parcul Mirea. Am mers până la Piaţă şi Spital şi ne-am întors în intersecţia de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”. Aşa am stabilit zona A. Pentru zona B am luat partea de Nord şi partea de Sud. Am mers până la intersecţia cu Calea Braşovului şi până la intersecţia cu Drumul Godeni – Fraţii Săndescu şi am spus că acolo ar trebui să fie partea de B – C.”, a precizat secretarul Ramona Simion.
A fost rezolvat întâi centrul, apoi lateralele. „Am mers în oglindă: partea de Grui – partea de Turn sunt în zona C. Faţă de centru, suntem într-un triunghi. M-am dus în Grui, apoi a trebuit să merg şi în Vişoi. Am parcurs întreaga zonă până la un punct. A trebuit să fac şi zona D, pentru că nu se compară Gruiul, pe care îl cobori într-un sfert de oră, cu zona Poligonului, de unde durează o oră ca să ajungem în oraş pe jos. Am mers în partea de Nord, Calea Pietroasă, unde s-a investit, devenind zona C, şi ne-am întors pe zona D: Şoseaua Naţională, strada Târgoviştei, unde mai avem de intervenit, Valea Româneştilor. Cred că am fost foarte obiectivi în ceea ce priveşte stabilirea zonei.”, a relatat aceasta despre modul de lucru.
Autorităţile sunt hotărâte să înnoiască zonarea de câte ori situaţia o va impune. Legea prevede că: „În cazul în care la nivelul unității administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, Consiliile Locale pot adopta hotărâri în cursul unui an, care se vor aplica începând cu anul fiscal următor. Neadoptarea de modificări ale delimitării zonelor corespunde opțiunii Consiliilor Locale respective de menținere a delimitării existente a zonelor pentru anul fiscal următor. Pentru asigurarea unei stabilități în ceea ce privește delimitarea zonelor, se recomandă ca aceasta să aibă caracter multianual.”
Altfel spus, cum va fi asfaltată o arteră nemodernizată sau cum va beneficia de o reţea de utilităţi, zonarea va fi rectificată cu îmbunătăţirea produsă.