La un cost de 2.000 de lei, cât percepe partenerul de contract al Primăriei Schitu Goleşti pentru preluarea unui câine fără stăpân, este lesne de înţeles că se face o selecţie a animalelor pentru care bugetul local îşi asumă o cheltuială de neglijat, raportată la posibilităţile materiale ale unei localităţi rurale. Sunt ridicate cu întâietate animalele agresive, de aceea oamenii nu percep o împuţinare vizibilă a populaţiei canine de pe străzi, cu toate că s-a mai intervenit. Primarul Miriţă spunea că, numai într-o lună, au fost luaţi din cătunul de rudari cinci câini, ceea ce înseamnă o „risipă” de 10.000 de lei. Bani cu care se putea face altceva. Mult, repetăm, pentru resursele unei primării de comună. De parcă răul slobozirii pe spaţiile publice a câinilor nedoriţi n-ar fi de ajuns, rândurile lor sunt îngroşate de o haită aflată, teoretic, în răspunderea ciobanilor, care păşunează oile pe izlazul localităţii. Nehrăniţi, câinii oierilor s-au învăţat să coboare până la casele oamenilor, ştiind că primesc mâncare. Şi aşa au ajuns să se aciueze pe teritoriul comunei, lângă „confraţii” izgoniţi din gospodării.
- Cei mai mulţi maidanezi provin din gospodăriile comunei
Discuţiile despre maidanezii reapăruţi pe străzile din localitate s-au deschis din nou în vara acestui an, după o perioadă în care subiectul n-a mai fost „atacat” atât de des în Consiliul Local. Executivului i s-a sesizat de către colega de partid a primarului, liberala Panseluţa Denisa Rădoiu, că au apărut câinii fără stăpân şi la complex, şi la Lăzăreşti, şi pe Valea Pechii. „Până acum, noi am ridicat vreo trei câini.”, a precizat edilul. Remarcile legate de patrupedele comunitare au continuat, discuţia antrenând şi alţi consilieri. „Ei vin aici de undeva – afirma consilierul Marian Marius Radu -, poate că i-a adus cineva cu o maşină.” „Sunt şi câini dintre aceia, pe care îi aduce cineva , dar sunt şi mulţi câini de-ai noştri. În primul rând, vin şi câinii de la oile de pe zăvoi, vin pe stradă şi nu face nimeni nimic.”, a intervenit social-democratul Florin Pătraşcu, unul dintre cei mai înverşunaţi aleşi pe acest subiect. Şi pe bună dreptate, maidanezii fiind un subiect iritant, şi din cauza prezenţei lor continue pe străzi, oricât de des ar fi ridicaţi de firmele şi ONG-urile contractate de primării, şi din cauza costurilor necesitate de preluarea lor din teritoriu, tratarea, sterilizarea şi eventuala cazare într-un adăpost în scenariul fericit. Însă, practica prezentului este de a-i întoarce înapoi pe străzi după sterilizare, nemaifiind locuri în adăposturi.
- „S-a ajuns prea departe. Avem familii, avem copii”
Schimbul de replici între reprezentanţii puterii şi ai opoziţiei s-au înteţit în această toamnă, fiind amplificate de prezenţa unui invitat, domnul Solomon, participant la şedinţa din octombrie, ca să afle de la aleşi ce măsuri se impun în situaţia pagubelor cauzate de câinii fără stăpân. „De trei ani vin la dumneavoastră cu poze şi cu sesizări. Acum s-a ajuns prea departe. Avem familii, avem copii. Trebuie să ne asumăm nişte responsabilităţi.”, a sesizat acesta. La care oponentul primarului, Florian Pătraşcu, a replicat că, întâi de toate, trebuie depistaţi cei care se debarasează de animale pe domeniul public. „Până la a contacta firma care se ocupă de ridicarea câinilor fără stăpân, trebuie văzut că tot oameni de-ai noştri le dau drumul. Îi lasă în libertate.”, a susţinut acesta.
„Trebuie încheiat un contract cu medicul veterinar, să-i inventarieze, să-i sterilizeze, să-i ridice cu hingherii. Soluţii sunt.”, a afirmat musafirul aleşilor, informat de unul dintre aceştia că administraţia publică are deja un contract cu o firmă specializată, care trebuie să gestioneze această continuă nemulţumire edilitară. „În primul rând, trebuie să scăpăm de acei câini periculoşi, care fac ravagii!”, a intervenit Iliuţă Leonard Bragă.
Unii dintre „contributorii” la înmulţirea populaţiei canine sunt, după cum a reclamat în mod repetat, consilierul Pătraşcu, cei care vin cu oile pe zăvoiul comunal şi care au cu ei câte şapte-opt câini. „Cine este acela care îşi bate joc de noi? Toţi câinii aceştia sunt ai oamenilor noştri din comună.”, este convins Pătraşcu. În opinia colegului liberal Iliuţă Bragă, tot la firma specializată trebuie să se apeleze pentru ridicarea lor, plus ciparea şi sterilizarea de către medicul veterinar. „Ne putem uita pe camere şi să trimitem şi noi câte o amendă.”, a susţinut acesta.
La acel moment – sfârşitul lunii octombrie -, din zona Profi fusese ridicat ultimul câine. Potrivit lui Cristian Şipoteanu, trebuie anunţată firma contractată, ca să preia toţi câinii fără stăpân, de pe fiecare stradă. „Vedeți că situația se agravează și nu se rezolvă nimic de la un an la altul. Sunt pagube pe care oamenii le înregistrează, posibil victime, oameni mușcați de câini, copii ș.a.m.d. este fără precedent. Nu știu dacă au fost vreodată atât de mulți câini hoinari în comună cum sunt acum în această perioadă. Sunt peste tot. Asta pentru că am tot amânat, am dat de colo-colo. Dacă nu iei măsuri…”
„Alocați bani!”, a sărit fostul viceprimar Iulian Duţă. „De unde, să-i aduc eu de acasă?”, a ripostat Şipoteanu. „Alocați bani! Firma vine și îți ia câinii imediat.”, a insistat Duţă.
La un cost de 2.000 de lei pentru fiecare câine ridicat, este greu de crezut că vor fi curăţate străzile impecabil. „Stăm așa cu ei în continuare. Să omoare animalele oamenilor!”, au replicat oponenţii Executivului. „Este minim 2.000 lei de câine. Dacă sunt 20-30 de câini, gândiți-vă ce sumă e!”, a arătat unul dintre reprezentanţii Executivului.
- Sunt locuitori ai comunei care cumpără pâine de la magazin și le dau să mănânce
„Câinii, domnule! Câinii ăstuia de la oi sunt pe drum. Cred că nu le dă mâncare!”, a revenit, la următoarea şedinţă, cea de la finele lunii noiembrie, consilierul Pătraşcu, pe care nu l-a consolat asigurarea Executivului, potrivit căruia: „Facem o ultimă adresă, dacă nu, îl amendăm.” Florian Pătraşcu a intenţionat să aibă o discuţie cu Poliţia Animalelor, dar a renunţat la idee, gândindu-se că face rău tot Primăriei, care s-ar fi putut trezi cu o sancţiune. „Am vrut să vorbesc, dar nu vorbesc că vine la Primărie, vă ia pe dumneavoastră. Sunt câinii de la oi!” „Numai luna trecută am luat vreo cinci de la rudari.”, a anunţat primarul, declanşând alte curiozităţi în Consiliu: „Îi luați și pe cei de pe Valea Pechii?” „Eu nici nu vreau să-i luați, vreau să-i ia ei. Singuri nu-i iau dacă nu-i pune nimeni.”, este cerinţa lui Pătraşcu, interesat ca Primăria să fie mai fermă în convingerea ciobanilor să-şi ţină animalele lângă ei.
„Problema se pune în felul următor. Sunt locuitori ai comunei care cumpără pâine de la magazin și le dau să mănânce. Am văzut, i-am atras cuiva atenția și s-a supărat pe mine. Vrei să moară câinele de foame? Era câinele de la oi.”, a povestit consilierul Iulian Duţă. „Omul îi dă că-i este milă de el. Ăla nu-i mai dă mâncare. Ei vin după mâncare. Vin, mănâncă, se satură și pleacă înapoi. Le dă lumea mâncare.”, a completat Florian Pătraşcu.
Altă zonă, alţi câini, aceeaşi belea. „Avem pe Linioară un domn care are probleme cu o ceată de câini, care vin de pe Zăvoi, nu înțeleg cine îi tot rătăcește pe acolo.”, a fost următoarea reclamaţie în plenul întrunirii din noiembrie. „Nu-i rătăcește nimeni, sunt acolo de mult timp.”, a afirmat fostul vice Iulian Duţă. „E cineva acolo care are și un castron, le dă mâncare.”, a adăugat primarul Tudorel Vasile Miriţă. Asta deşi nu este permisă hrănirea animalelor comunitare pe domeniul public.
„Dacă nu punem camere și nu monitorizăm de când apar și cum apar, acum degeaba ne văităm că e mult 20 de milioane (n.r. lei vechi) și că avem câini grămadă.”, a fost altă opinie lansată în forul deliberativ. „Sunt câinii noștri din comună. 80% sunt ai noștri. Pe ăia trebuie să-i rezolvi fără bani!”, a fost pledoaria lui Pătraşcu de a fi determinaţi cetăţenii să-şi ţină animalele în curţi. Iar cei care le-au abandonat să fie obligaţi, de asemenea, să le ia de pe străzi.
Reţineri şi faţă de efectele campaniilor de sterilizare, care se produc într-un viitor de durată. Or oamenii vor să dispară maidanezii cât de repede cu putinţă. „Degeaba îi sterilizăm dacă li se dă drumul în libertate tot pe zonele în care au fost. N-am rezolvat nimic.”, a fost rezerva unui ales faţă de această măsură menită să producă rezultate în timp.