Foto: Costumul dăruit de Regina Maria mătuşii artizanului popular Mariea Plopeanu, din Leiceşti – Coşeşti, fotografiat de Claudia Mariana Filipescu
Îndrăgita interpretă de romanţe, artist plastic şi promotor cultural Claudia Mariana Filipescu a şters praful de pe o frumoasă poveste de demult, cufundată în uitare, şi o aduce în faţa publicului prin intermediul acestei relatări savuroase. În primăvara acestui an, ea şi câţiva colegi din Asociaţia de Arte Vizuale „I.D. Negulici”, pe care o coordonează, alături de Carmen Koszorus, au onorat invitaţia de a expune la Muzeul Pelişor artă etnografică musceleană. În afara unor piese de port popular deosebite, doamnele noastre le-au prezentat gazdelor fotografia unui costum aparte, în nuanţe fabuloase de turcoaz, pe care nu l-au putut include în colecţia expusă dintr-un motiv obiectiv: costumul aparţine unui colecţionar particular, care doreşte să-şi păstreze anonimatul.
Ce face special acest costum rar, pe care actualul proprietar îl păstrează într-o casetă cu geam, ca să fie şi vizibil, dar şi ferit de praf? Regina Maria l-a dăruit unei eleve la Pedagogic, care l-a păstrat în timpul îndelungatei sale vieţi încheiate la o sută de ani! Costumul l-a încredinţat spre păstrare unei nepoate, nimeni alta decât cunoscutul artizan popular Mariea Plopeanu, din satul Leiceşti, comuna Coşeşti. De la acest meşter popular, care şi colecţionează port tradiţional, Claudia Mariana Filipescu, o căutătoare pasionată de talente, indiferent de forma de manifestare, a aflat amănunte inedite, pe care le-a aşezat pe hârtie.
Povestea costumului popular primit de o tânără modestă de la însăşi Regina României, susţinută în cadrul evenimentului de la Muzeul Pelişor, a fost pusă şi la dispoziţia redacţiei noastre de autoare. V-o prezentăm întocmai cum a conceput-o Claudia Mariana Filipescu, al cărei interes – după cum veţi afla – nu s-a limitat la detaliile împărtăşite de moştenitoarea unor piese valoroase, în primul rând, datorită provenienţei lor.
- Regina Maria i-a trimis fetei un costum de culoare turcoaz. Fota era ţesută cu modelul romburi, cu janir de aur şi argint, iar ia, cusută cu motivul „viţa de vie”
„Într-un asfinţit fascinant de vară a anului 2023, mă aflam la doamna Mariea Plopeanu, din satul Leiceşti, comuna Coşeşti, judeţul Argeş. Pasionată colecţionară şi confecţioneră de costume tradiţionale romaneşti, m-a invitat să vizitez „Muzeul Viu”, aşa cum a intitulat dânsa căsuţa de comori inestimabile, pe care a reuşit să le adune de-a lungul timpului.
Din vorbă în vorbă, mi-a depănat povestea adevărată a unui costum popular muscelean, care începe aşa. În anul 1923, mătuşa doamnei Mariea Plopeanu, pe nume Filofteia, fiica Elisabetei din satul Leiceşti, s-a înscris şi a trecut examenul la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung, pentru a deveni învăţătoare. Ştim din istoria vremii că Regele Carol I a ctitorit această şcoală, care, în semn de respect, îi poartă numele.
Într-una din zile, elevele şcolii au fost anunţate de către profesori că, a doua zi, urma să vină în oraş Regina Maria. Pentru a o întâmpina cum se cuvine, toate fetele trebuia să poarte costum popular muscelean.
A doua zi, în timp ce traversa oraşul cu trăsura, admirând frumoasele costume de Rucăr, Lereşti, Bughea, Domneşti, regina a observat o fată înaltă şi frumoasă, care nu purta costum. Atunci, a oprit trăsura şi a chemat-o la Domnia sa pe Filofteia (căci despre ea era vorba), întrebând-o de ce nu este îmbrăcată în costum popular. Fata, lăsând capul în jos, cu emoţie în glas, a spus: „Fac parte dintr-o familie cu cinci copii, iar părinţii mei nu au avut posibilitatea de a-mi procura sau confecţiona un asemenea costum”. Cunoscându-se faptul că regina iubea costumul popular muscelean şi avea o impresionantă colecţie, imediat i-a promis că îi va dărui unul. Într-adevăr, Regina Maria i-a trimis un costum de culoare turcoaz, fota fiind ţesută în război, modelul romburi, cu janir de aur şi argint, iar ia, cusută cu motivul floral „viţa de vie”.
Cu mare bucurie, Filofteia a păstrat cu sfinţenie darul reginei până în anul 2006, când a împlinit vârsta de o sută ani. Atunci, a decis să îl doneze nepoatei sale, Mariea Plopeanu, fiind conştientă că va ocupa un loc de cinste în muzeu.
Însă, o altă întâmplare schimbă traseul costumului. Astfel că, în anul 2016, vine în vizită la „Muzeul Viu” un anume domn din Câmpulung (voi trece sub tăcere numele dânsului, aceasta fiind condiţia de a mă lăsa să fotografiez costumul), a cărui fiică este preocupată de cercetarea fenomenului artei populare şi tradiţiilor româneşti. Costumul, fiind atât de viu colorat, i-a atras imediat privirea şi, aflându-i fascinanta poveste, a dorit să îl achiziţioneze.
Iniţial, doamna Plopeanu nu a vrut să îl înstrăineze, dar i l-a dat sub formă de împrumut, mai mult pentru a-l vedea şi fiica dânsului. După două săptămâni, domnul a revenit cu o sumă impresionantă de bani, precizând că acea comoară se află în casa dânsului, protejată într-o ramă cu geam, pentru a fi bine conservată.
Ascultând cu emoţie frumoasa poveste, am îndemnat-o pe doamna colecţionară să îl caute pe domnul cumpărător, pentru a mai afla despre soarta costumului reginei. Pe data de 11 ianuarie 2025, am aflat că cei doi au reluat legătura. Costumul există. În luna aprilie 2025, am mers, împreună cu Mariea Plopeanu, la casa domnului, unde am găsit costumul, pe care l-am fotografiat spre neuitare.
În sâmbăta zilei de 10 mai 2025, fotografia a fost expusă definitiv într-una din vitrinele Muzeului Pelişor, în cadrul vernisajului de costume tradiţionale muscelene organizat de către Asociaţia de Arte Vizuale „I.D. Negulici” din Câmpulung. Cu această ocazie, am spus celor prezenţi povestea interesantă a costumului Reginei Maria, primind admiraţia şi aplauzele cuvenite.
Poate, cândva, cineva din familie se va gândi să restituie acel valoros costum Muzeului Naţional Peleş, acolo unde îi este locul. Dumnezeu să le trimită gândul cel bun!
Claudia Mariana Filipescu”
Sursa foto: Centrul Cultural Piteşti