Sub pretextul că „aşa a fost şi cu ursul”, opoziţia politică a primarului Ion Pîrnuţă, formată din PSD, Pro România şi jumătate din grupul USR, a spus „pas” proiectului de reintroducere a vulturilor, pe care Fundaţia Conservation Carpathia îl va derula, cu sau fără Rucăr alături. Două localităţi muscelene, Valea Mare Pravăţ şi Lereşti, au votat în favoarea iniţiativei de repopulare a Muscelului cu o specie dispărută, prin urmare, vulturii vor ajunge, cu siguranţă, şi la Rucăr. Astfel, rucărenii nu vor scăpa de măsurile de protecţie impuse în zona cuiburilor, dacă acesta era cumva motivul real al respingerii hotărârii. Am auzit fel şi fel de argumente pentru blocarea demersului celor de la Carpathia: că vor urma restricţii pe Muntele Căpitanu, unde plănuiau specialiştii fundaţiei să instaleze o volieră pentru acomodarea vulturilor, că vor fi închise zonele unde vor apărea cuiburi, că… ce se face rucăreanul care se trezeşte cu un cuib în bătătura lui? Este restricţionat să mai intre în curte?! Degeaba au fost aleşi cu judecata aşezată, care s-au documentat că vulturul nu-şi face „culcuşul” pe casa omului, ci pe stânci, în goluri alpine, la înălţime, că n-a fost chip să-i înduplece pe cei înţeleşi să voteze împotrivă, ca să facă pe plac „gurii satului”, temătoare de prăpădul închipuit, comis de înaripatele de mari dimensiuni, la concurenţă cu ursul.
- Votul potrivnic nu va opri intrarea şi statornicirea vulturilor la Rucăr
Marţi, 2 septembrie 2025, hotărârea de Consiliu Local, care n-a avut sorţi de izbândă, prevedea participarea comunei Rucăr în cadrul proiectului de reintroducere a vulturilor în zona Munţilor Făgăraş, iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia. Apoi, aleşilor li se cerea să desemneze un reprezentant al comunei Rucăr în Comitetul Consultativ al proiectului, în care activează celelalte autorităţi implicate şi Fundaţia Conservation Carpathia. „Comuna Rucăr sprijină demersurile administrative, tehnice şi instituţionale aferente implementării proiectului, fără implicarea de obligaţii financiare din partea administraţiei publice locale.”, mai prevedea proiectul de hotărâre.
„Singura bucurie, că nu pot eu să-i înfrânez, este să amenajeze drumul. Decizia vă aparţine, fiecare votează cum crede de cuviinţă. Din acest comitet mai fac parte Valea Mare Pravăţ, Lereşti, Arefu şi Albeştii de Muscel.”, a deschis discuţiile primarul Ion Pîrnuţă, care l-a propus pe colegul Ion Ghidan în Comitetul Consultativ, în eventualitatea unui deznodământ pozitiv al întrunirii.
Noi vă vom prezenta opiniile exprimate în cadrul şedinţei ordinare din 2 septembrie 2025, atât pe cele potrivnice, cât şi pe cele favorabile, ca să vă lămuriţi cum gândesc aleşii de la Rucăr.
Gabriel Sebastian Cosma, PNL: „La acea consultare publică am fost şi eu prezent (…) şi am pus două întrebări. Prima: dacă unde îşi stabilesc cuibul o să fie o restricţie şi ei au spus că nu va fi nicio restricţie în acea zonă. Dar e posibil să se schimbe legea. A doua: dacă aduce puncte, adică vreun beneficiu pentru viitorul parc, despre care ştie toată lumea că vrea să-l facă Carpathia aici. Mi-au răspuns afirmativ, că va aduce puncte dacă se implementează acest proiect. Am înţeles că s-au angajat – şi nu cred că nu se ţin de cuvânt – că va fi pe Căpitanu (n.r. voliera pentru acomodarea vulturilor) şi vor face un drum foarte bun. Poate că o să fie şi turism. Alt lucru pe plus pe care vreau să-l spun: participarea comunei Rucăr. Asta (n.r. Comitetul Consultativ) se face oricum şi este bine să avem un reprezentant acolo.”
Zoltan Pavel Băcârcea, USR: „Din cauza oamenilor, vulturii au dispărut din zonă, au fost vânaţi pentru trofee, pentru împăiat, pentru alte scopuri. Eu consider că tot noi am putea să reparăm un pic. O să avem un beneficiu pe termen lung, din punct de vedere turistic, asta dacă îşi vor face cuiburi în zonă. Dar este posibil să nu-şi facă cuiburi în zonă.”
Viorel Ţîru, PSD: „Cred că sunt şi părţi bune, dar şi părţi care se combat. Într-un paragraf se spune: „Ajută la limitarea bolilor, precum pesta porcină, prin curăţarea eficientă a resturilor animale.” Orice pasăre care mănâncă sau care cară în gheare deşeuri animale… acelea se împrăştie. Asta este o minciună, este punctul meu de vedere. Se mai spune că: „Reduc atracţia urşilor pentru intravilan, prin eliminarea necontrolată a deşeurilor organice.” Dacă ursul nu mai are ce să mănânce, vine mai tare peste noi. Era un lucru bun dacă deşeurile erau duse acolo, la vulturi. Faptul că şi urşii au fost o problemă în zonă… Sunt o problemă… Ar trebui făcut un referendum, pe banii fundaţiei, dacă oamenii din comună sunt de acord sau nu. Noi suntem doar 15. Oamenii sunt foarte nemulţumiţi, poate, fiecare dintre dumneavoastră aţi vorbit cu ei. Şi chiar dacă am explica noi, poate că lumea nu are încredere.”
Gabriel Idor, USR: „Trebuie să înţelegem, din capul locului, că vulturii, oricum, vor fi. Valea Mare a votat în unanimitate proiectul, deci ei se vor asocia, Lereştiul, cu majoritate mare, a votat proiectul. Noi vorbim de asociere. Indiferent că noi ne opunem sau nu ne opunem, vulturii vor fi. Dacă v-aţi uitat în studiul de fezabilitate, cele patru specii de vulturi, preponderent, cuibăresc pe chei, stânci… clar, n-o să aleagă ei (n.r. Carpathia) unde îşi fac cuibul. În primă fază, ei vor face nişte voliere, de unde vor pleca în zbor, să-şi caute cuiburi. Cele mai multe chei sunt în zona noastră. Zona Rucăr – Dâmbovicioara este cea mai bogată carstic din ţară. Dintre cele patru specii, cel mai puţin se „plimbă” 50 de kilometri în linie dreaptă. Restul se „plimbă” până la câteva sute de kilometri. Şi dacă sunt la Arefu, nu-i opreşte nimic să vină pe Sătic, să-şi facă cuibul. Sau pe Piatra Craiului. Oricum, ei vor veni. Noi, acum, discutăm dacă ne asociem. Dacă proiectul o să fie o reuşită, că nu garantează nimeni că o să fie o reuşită, atunci vor fi puncte de observaţie „bird watching”, care sunt foarte populare în afară. Vin o grămadă de turişti să-i vadă în arealul lor natural. Beneficiile sunt mult mai mari decât problemele pe care le-ar putea face. Probleme care, teoretic, nu sunt. Ei mănâncă cadavre, nu vânează animale, nu vânează copii, cum am văzut pe Facebook. Chiar nu văd de ce ne-am opune unui lucru care, oricum, se face. Dacă noi ne opunem acum… gata, n-o să mai treacă vulturii, le punem interzis la intrare în Rucăr! Oricum, vor fi. Ideea este că, atunci când o să se împartă popularitatea, noi o să fim pe lângă.”
Gabriela Gheorghe, Pro România: „Eu nu am încredere deloc în această fundaţie, aşa s-a întâmplat şi cu urşii. La început, totul a fost frumos. Ne trezim cu cine ştie ce ordin de ministru şi avem interzis pe munte sau cine ştie ce trebuie să facem noi ca să nu deranjăm vulturii. Vedem bine ce păţim cu urşii. Aseară a fost pe strada Păpuşa. În fiecare seară, suntem terorizaţi de urşi. Nu mai vreau şi vulturi! Fundaţia să mai facă şi în Austria, la ei, în Germania, să facă ce vor ei la ei în ţară. Să ne mai lase în pace cu atâtea beneficii! Ne-am săturat! Niciun beneficiu nu avem. Ne mănâncă ursul în casă, mai vedem şi alte… Şi ne trezim cu ordin de ministru, peste un an, că nu mai avem voie să mergem… ca să nu deranjăm vulturii.”
Adrian Radu Mălăcea, PNL: „Eu, în ultimii ani, mă tot uit pe la documentare, că nu prea am la ce mă uita. La ştiri nu mă uit şi nici pe la ştirile sportive decât foarte rar, că nu prea mai am nici acolo ce vedea. Şi urmăresc diverse canale, emisiuni… sunt ţări care se străduiesc să conserve şi să ţină în viaţă… am văzut cred că în statul Colorado, unde o familie de vulturi era atât de monitorizată, că aveau un pui şi-l protejau de ziceai că e minunea minunilor. Aceşti vulturi au fost cândva aici şi vor veni şi cu voia noastră, şi fără voia noastră. Asta cu siguranţă. Trebuie să ne gândim la altceva. Oportunitatea viitorului nu mai sunt exploatările forestiere. Domnul Ştefan are în turism, domnul Vălimăreanu, domnul Lupu şi alţii de aici. Votaţi ce vreţi, dar va fi o oportunitate, că atragi. Noi nu avem un obiectiv turistic la Rucăr. Branul are. Este castelul… este Cetatea Râşnov. Noi nu avem. Gândiţi-vă şi la această oportunitate. Plusuri, minusuri. Sunt deja localităţi şi vor mai fi şi altele care vor vota. Că vom fi şi noi acolo, va fi un plus că am fost de acord. Nu vom fi, poate să fie un minus. Dar tot se va întâmpla.”
Genel Lupu, PNL: „Consiliul Consultativ este format din reprezentanţii mai multor localităţi. Nu ştiu dacă fac parte şi reprezentanţi ai altor instituţii, sau proprietari, sau asociaţii de proprietari de terenuri agricole sau forestiere. Important este să fim la acea masă, pentru că, fiind la acea masă, putem să ne spunem punctul de vedere, astfel încât cetăţenii comunei Rucăr şi proprietarii de terenuri să fie reprezentaţi cumva. Dacă nu avem un reprezentant acolo, cuvântul nostru, că e favorabil sau nefavorabil, nu se aude. Mandatul acelui reprezentant nu poate fi în afara discuţiilor şi deciziilor luate aici. Introducerea acestei specii, chiar dacă ne opunem, se va face, pentru că există un consens la nivelul altor localităţi. Nu cred că ar fi o problemă să avem un reprezentant acolo şi să spună punctul de vedere, pe care noi îl agreăm la nivelul localităţii noastre. Referitor la restricţii, şi în momentul de faţă există restricţii. Situl Natural 2000 Munţii Făgăraş are limita în zona noastră până la Valea Oarzănii, până la Valea Cascoe, pe Dâmboviţa şi tot ce înseamnă de acolo în amonte este situl Munţii Făgăraş. Şi acolo există restricţii, dacă urşii au bârloguri şi sunt identificate aceste bârloguri, eşti obligat să nu faci exploatări forestiere. Dar nu e o restricţie pentru protejarea ursului, pentru că ursul este protejat de noi, nu de fundaţie. Noi am dat legi şi am interzis vânătoarea. Sunt legi la nivel european, că sunt protejaţi toţi urşii. Dar la noi sunt mai mulţi, aici e problema. Există şi această protecţie pentru urs, dar nu există pe o suprafaţă mare. Unde are vizuina ursul. Probabil că, dacă se va ajunge la introducerea vulturului, protejezi o zonă unde vulturul îşi face cuibul, nu unde zboară. El zboară pe mii de kilometri pătraţi. Dar acolo unde îşi are cuibul, cu siguranţă, va fi o protecţie. Şi noi trebuie să fim parte a acestei construcţii şi să putem să ne spunem punctul de vedere şi să aducem beneficii şi cât mai puţine restricţii. Restricţii mai multe vor fi atunci când se va înfiinţa un parc naţional. Dacă Situl Munţii Făgăraş se va transforma în Parcul Munţii Făgăraş, atunci noi trebuie să fim atenţi ca aceste limite ale parcului să fie cât mai sus posibil. Adică spre baza de protecţie, spre golul alpin. Pentru că, dacă lăsăm ca limitele să vină până în marginea satului… Introducerea unei specii rare sau dispărute nu cred că ar fi nefavorabilă zonei noastre.”
- După consultarea publică la care n-au binevoit să vină, aleşii voiau altă consultare publică
După consultarea publică organizată pe 27 iulie 2025, la care s-au prezentat în faţa rucărenilor biologul Adrian Aldea, coordonatorul departamentului de reproducere a speciilor al Fundaţiei Conservation Carpathia, ornitologul Robert Zeitz şi Andrei Iosivoiu, specialist în relaţii comunitare, opoziţia din Consiliul Local s-a trezit că vrea… consultare publică! Altă consultare publică! Asta ca să se piardă timpul, căci cine era croit să ridice mâna împotrivă azi, aşa ar fi votat şi mâine.
PSD-istul Marian Dumitru Boncoi, care, culmea, putea să-i întrebe pe oamenii fundaţiei ce dorea, el fiind prezent la acea întâlnire, s-a trezit după o lună că vrea informaţii suplimentare. Alţii, mai cu moţ, care nu s-au deranjat, pe 27 iulie 2025, să vină la Primărie într-o zi de duminică, au dat vina pe Carpathia că n-a trimis un delegat la şedinţa de Consiliu din această săptămână, ca să-şi răcească încă o dată gura de pomană.
Varianta referendumului, organizat cu bani de la bugetul local, pică, iar formalitatea consultării publice a fost bifată, dar n-a fost nimeni interesat de subiect. Trăncănitul pe uliţă şi pe Facebook nu se pune. Pîrnuţă, care şi-a apărat reputaţia insinuată de rivalii politici, aceea de „avocat al diavolului”, ca iniţiator al proiectului de hotărâre – cu o întârziere de trei luni faţă de momentul primirii solicitării -, n-a fost de acord cu o amânare, aşa cum i s-a cerut, conştient că amânarea nu schimba verdictul prefigurat. Adică o respingere categorică a asocierii şi proiectului. Însă votul nu va împiedica statornicirea vulturilor la Rucăr şi la Dâmbovicioara, întrucât comunele din vecinătatea Câmpulungului, Lereşti şi Valea Mare Pravăţ, au încuviinţat reintroducerea acestei specii pe teritoriile lor.
Magda BĂNCESCU