Sala de Atletism a Liceului cu Program Sportiv din Câmpulung poartă oficial numele profesorului Constantin Staicu. Sfinţirea şi dezvelirea plăcii omagiale montate la intrarea în spaţiul de antrenament al elevilor au avut loc astăzi, 31 mai 2025, în cadrul unui eveniment de comemorare a personalităţii celui care, prin cariera de dascăl şi director, a marcat definitoriu destinul şi prestigiul învăţământului sportiv muscelean. Acţiunea în care s-au simţit emoţia, respectul şi dragostea organizatorilor faţă de colegul şi mentorul plecat dintre noi în urmă cu un an şi jumătate s-a consumat cu aceeaşi discreţie şi decenţă care au însoţit călătoria prin această lume a lui Constantin Staicu. A fost o întâlnire a celor apropiaţi, familial şi colegial, între care au răsunat cuvinte simple, care au umezit ochi şi au gâtuit voci rememorând viaţa şi munca unui om clădit din devotament, dedicare şi pasiune. Pe 21 mai, profesorul Staicu ar fi împlinit 77 de ani, dacă nu şi-ar fi îndreptat paşii spre veşnicie în ziua de 23 noiembrie 2023.
Amfitrionul manifestării comemorative, profesorul Florentina Janţă, i-a avut alături pe preoţii Ştefan Ştefănescu şi Andrei Postu, implicaţi nu numai în oficierea serviciului religios, ci şi în evocarea parcursului profesional al lui Constantin Staicu, inspectorul Geanina Moiceanu, directorul Dragoş Bugheanu, profesorii Maria Chirtoacă, Costel Ionescu şi Gheorghe Ivan şi familia lui Constantin Staicu, fiul acestuia, Iulian, împreună cu soţia şi fetiţele.
Vom reţine în acest articol câteva dintre mărturisirile oaspeţilor al cărei traseu profesional şi personal s-a intersectat cu cel al profesorului Constantin Staicu.
Preotul Ştefan Ştefănescu: Omagiu pentru distinsul profesor emerit Constantin Staicu
„Liceul cu Program Sportiv din Câmpulung Muscel a fost condus, timp de peste 20 de ani, de profesorul Constantin Staicu. Principalele sale domenii de interes în cadrul învăţământului au fost: educaţie fizică – specialitatea atletism, teoria şi metodica educaţiei fizice, pedagogie, psihologie, cultură fizică medicală, anatomia şi fiziologia omului, limba franceză, teoria antrenamentului sportiv la: atletism, baschet, gimnastică, fotbal, handbal, volei, lupte, box, haltere.
Referitor la aptitudini şi competenţe personale dobândite în viaţa şi cariera profesională, domnul profesor Constantin Staicu a demonstrat că are calităţi specifice unui lider, datorită experienţei manageriale dobândite în perioada 1977-2016. Înzestrat de Creator cu aptitudini şi competenţe artistice în domeniul desenului, picturii, muzicii şi fotografiei.
Domnul profesor Constantin Staicu este un intelectual crescut de părinţi în cele mai sfinte simţăminte, având cu adevărat capacitatea de comunicare cu persoane din toate mediile sociale, cu dorinţa de a colabora în permanenţă cu cei din jur şi cu mult spirit de echipă.
Am avut onoarea şi bucuria de a propune Consiliului Local acordarea titlului de „Cetățean de Onoare” al Municipiului Câmpulung Muscel domnului profesor Constantin Staicu, un om cu o carieră profesională deosebită: profesor, director, prodecan, coordonator de proiecte, antrenor emerit, consilier local.
Domnul profesor Staicu a fost membru în următoarele societăţi profesionale naţionale şi internaţionale: antrenor federal teritorial al Federaţiei Române de Atletism; prodecan al Facultăţii de Educaţie Fizică a Universităţii „Negru Vodă” din Câmpulung; membru al Compartimentului de Audit al Managementului al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş; metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş; membru al Consiliului Consultativ de specialitate de pe lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş; director al taberelor centrale din Ministerul Învăţământului; arbitru internaţional; antrenor al Lotului de Juniori al României; coautor al liniei metodice a Federaţiei Române de Atletism pentru probele de sărituri; preşedinte sau membru în comisii de examen – admitere la liceu, bacalaureat, competenţe profesionale, titularizare; preşedinte al sindicatului judeţean; membru al Consiliului Consultativ pentru activitatea de sport din judeţul Argeş; titlul de „Fiu al Argeşului şi Muscelului”; membru al Corpului Naţional de Experţi în management educaţional; antrenor emerit – legitimaţie nr. 282, conform Ordinului nr. 26/17.01.2018; consilier local.
Activitatea publicistică a domnului profesor Staicu a fost una extrem de bogată, acesta obţinând numeroase diplome şi certificate de competenţă: articole de specialitate publicate în revista Olympia a Universităţii „Transilvania” – Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Braşov; studii în revista „Catedra” a CCD Argeş şi în revista şcolii „Hronic”; coautor al monografiei Câmpulungului; coautor al monografiei Liceului cu Program Sportiv – Câmpulung; distincţie „Diploma de Excelenţă” – M.E.C.T.; Certificat de Excelenţă – Federaţia Română de Atletism, 2012; coordonator al proiectului judeţean „Îmi pasă de sănătatea mea!”.
Totodată, domnul profesor Staicu a organizat şi a participat la diverse concursuri naţionale şi internaţionale. A participat, de asemenea, la sesiuni de referate, încheiere de protocoale de colaborare şi atragerea de fonduri de la Consiliul Judeţean Argeş sau sponsori.
Ca dascăl, domnul profesor Constantin Staicu a făcut din catedra sa o tribună a educaţiei, cursurile sale din domeniul educaţiei fizice şi sportului fiind o pledoarie pentru promovarea valorilor autentice. Domnul profesor Staicu s-a bucurat, în Muscelul nostru istoric, de preţuirea sinceră, întru totul motivată, a contemporanilor săi, dovedind că valorile rămân întotdeauna în memoria iubitorilor de frumos.
Ca reprezentant al acestei generaţii de oameni cu adevărat de calitate, prin personalitatea sa, prin curajul şi lipsa de vanitate, prin munca sa spornică şi, mai ales, prin generozitatea sa, profesorul Constantin Staicu rămâne un exemplu moral şi intelectual pentru musceleni.
Constantin Staicu a fost un om cu frică de Dumnezeu, a iubit Biserica Domnească din Câmpulungul Muscelului, care este fereastra spre Creator, în care îl vedem ca pe o arvună a bunătăţilor viitoare. Ne bucurăm pentru ostenitorii învăţământului de la acest liceu, care au luat decizia ca numele domniei sale să scrie istorie pentru generaţiile viitoare.”
Dragoş Bugheanu, directorul Liceului cu Program Sportiv
„Suntem onoraţi să fim gazdele unei festivităţi cu o semnificaţie deosebită pentru instituţia noastră. Este o zi a emoţiilor, a aducerilor aminte şi a regăsirii, dar şi o zi a întoarcerii în timp. Este un eveniment organizat cu mult suflet, iar faptul că sunteţi aici nu poate decât să mă bucure şi să-mi demonstreze că sunteţi oameni adevăraţi, de calitate, care apreciază valorile. Este bine ca, în timp, să-i recunoaştem şi să-i cinstim pe acei oameni care, într-un fel sau altul, ne-au marcat existenţa. O facem astăzi, în memoria domnului profesor Constantin Staicu, directorul acestui liceu timp de peste 25 de ani. Experienţa îndelungată la catedră şi longevitatea în funcţia de director ne-au determinat să solicităm denumirea Sălii de Atletism „Profesor Constantin Staicu” în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru calităţile sale incontestabile.”
Geanina Moiceanu, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş
„Am venit nu în calitate de inspector, ci în calitate de profesor în cadrul acestui liceu. Când am ajuns aici, domnul profesor conducea liceul şi mi-l aduc aminte cu respect. Ori de câte ori intru în acest liceu, nu am cum să nu mi-l readuc aminte pe domnul director care, în domeniul educaţiei şi al sportului, a lăsat o mare amprentă. A fost un om care se impunea prin calm, prin calităţile şi competenţele dobândite de-a lungul anilor.”
Profesorul Costel Ionescu
„Este profesorul care a activat cel mai mult în şcoala noastră, din 1970, de când s-a înfiinţat, până în 2015. Din 1974, am fost coleg cu dânsul. Am lucrat amândoi la catedra de Atletism, pe grupe de probe sărituri, şi pot să spun că nu am avut niciodată vreun fel de discuţii, aşa cum se mai întâmpla între profesori. De numele său sunt legate câteva acţiuni deosebite ale şcolii. În primul rând, a făcut parte din Consiliul Federal al Federaţiei Române de Atletism, la începutul anilor 2000. În această calitate a făcut şi selecţie pentru liceul nostru, a adus câţiva copii şi nu numai atât. A reprezentat liceul în cadrul Federaţiei. Datorită rezultatelor noastre, ne-a dus la Cupa Campionilor Europeni de Atletism pe echipe, lucru pe care i-l datorăm. În momentul de faţă, nu mai suntem în acest grup, care să ne facă cinste. Domnul Staicu a fost decan la Facultatea „Spiru Haret”, Secţia Educaţie Fizică, o perioadă de trei ani, atâta timp cât a funcţionat această secţie a universităţii, după care s-a mutat în Bucureşti. 42 de ani a lucrat în sala de atletism, unde a avut rezultate deosebite. Prima medalie europeană a şcolii a fost a dânsului. Toată lumea o aminteşte, pentru că este o ispravă care nu s-a repetat în istoria şcolii decât o singură dată după aceea. În 1979, dacă nu mă înşel, Mihai Ene a obţinut această medalie. A mai avut câţiva sportivi foarte buni – Gheorghe Cojocaru, Paul Stanciu, la Gabriel Burtea, nu pot să-i enumer pe toţi -, pe urmă, a activat ca director, despre care pot să spun că a avut o prestaţie deosebită. A fost un director care a condus elegant liceul, fără a stârni discuţii, şi a ştiut să-l scoată din situaţii dificile. Ştiţi bine că, de obicei, Inspectoratul se deplasează la şcoli când există probleme. Problemele apar în momentul în care cineva din şcoală îşi arată nemulţumirea până la nivelul Inspectoratului. În timpul directoratului său nu am avut asemenea inspecţii. Şcoala îşi desfăşura activitatea normal şi lumea era mulţumită. În ceea ce priveşte sala de sport, consider că este o recunoaştere a ceea ce a făcut pentru atletismul din această şcoală, o recunoaştere a faptului că a condus şcoala peste 20 de ani în calitate de director plin. În anii ’70, a fost şi director adjunct o perioadă, deci, avea experienţă de conducere, de aceea a şi funcţionat atât de bine ca director plin. Sunt întru totul de acord cu denumirea care i se dă sălii şi mi-aş dori să putem să ne revedem ca să-l evocăm, poate, mai des.”
Profesorul Maria Chirtoacă
„Mulţumesc, în primul rând, lui Dumnezeu că ne-a ajutat să ajungem în aceste momente în care să-l onorăm aşa cum se cuvine, post-mortem, pe domnul Constantin Gheorghe Staicu. Am fost şi elevă aici, eram într-un liceu teoretic, atunci erau împreună cele două licee şi m-a ajutat Dumnezeu să vin şi ca profesoară. Majoritatea colegilor sunt în şcoală. Domnul director Staicu a fost atât de înţelept încât noi am dus o viaţă frumoasă şi ne-am făcut datoria aşa cum ne cerea conştiinţa. La cârma liceului, domnul director Constantin Staicu a fost un om cu cinste, cu onoare, cu demnitate şi la fel au mers lucrurile în cadrul şcolii. A fost şi un cronicar al istoriei acestui liceu. Îi plăcea să spună adeseori că nu scrie pe foaie, ci scrie pe zidurile şcolii. Într-adevăr, parcă zidurile şcolii au inscripţionate rândurile acestui mare om. A fost o lumină în liceu. Au fost multe schimburi de experienţă organizate de dumnealui, au venit aici şi ruşi, şi turci, şi unguri, şi basarabeni, şi tuturor le-a făcut faţă. Iubirea dumnealui pentru şcoală a fost enormă, dar iubirea a fost enormă şi din partea noastră pentru dumnealui, pentru că am simţit acel om care ştie să şi judece, dar într-un mod frumos, care a fost spiritual, în acelaşi timp, şi înţelegător cu colegii săi. Domnul director rămâne simbolul liceului nostru.”
Profesor Gheorghe Ivan, responsabilul Comisiei Metodice de Atletism
„Astăzi ne-am întâlnit pentru a aduce un omagiu unei personalităţi remarcabile a comunităţii noastre, domnul profesor Constantin Staicu, fost director al Liceului cu Program Sportiv din Câmpulung Muscel. Născut pe 21 mai 1948, în Câmpulung, domnul Staicu a absolvit Institutul pentru Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, în anul 1970. A fost repartizat la Liceul Naţional cu Program de Atletism din Câmpulung, unde a activat timp de 45 de ani fără întrerupere. De-a lungul acestei perioade, a ocupat funcţii importante: director adjunct între 1977-1980 şi 1993-1994, iar din 1995 până la pensionare, în 2015, a fost director al acestei instituţii. În anul 2018, i-a fost conferit titlul de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Câmpulung, o recunoaştere binemeritată a contribuţiei sale la dezvoltarea sportului şi a învăţământului local. Astăzi, când Sala de Atletism îi poartă numele domnului director Constantin Staicu, ea devine un simbol al excelenţei şi al dedicării. Fiecare tânăr care va păşi în această sală va fi inspirat de numele dânsului, va simţi motivaţia de a depăşi limitele şi a-şi urma visurile. Fiecare antrenament şi fiecare competiţie vor purta amprenta valorilor şi a spiritului pe care dânsul le-a insuflat. Mulţumim domnului director Constantin Staicu pentru tot ce a făcut pentru noi şi pentru comunitatea noastră! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”
- Profesorul Florentina Janţă: „Fără să fie prezent fizic, domnul director Constantin Staicu a reuşit şi astăzi să ne aducă împreună”
Prin pregătirile întreprinse de organizatori, aceştia au arătat cât de mult şi-au dorit un eveniment pe care istoria şcolii să-l reţină peste ani. În onoarea omului de marcă pierdut de comunitatea câmpulungeană, colegii săi au editat o broşură intitulată „Gânduri de suflet – In memoriam Constantin Staicu”. Foarte reuşit, de asemenea, clipul tulburător, care a mişcat inimile celor prezenţi, prin colajul de fotografii înfăţişându-l pe Constantin Staicu zâmbitor şi cald, emanând de bunătate şi optimism.
„Le-am spus unora dintre colegii mei că vor avea o surpriză şi că au făcut, fără să-şi dea seama, pentru ziua de astăzi mai multe decât şi-ar fi imaginat. Ceea ce aţi văzut aici (n.r. filmul omagial) sunt gândurile sincere pe care mi le-au trimis fiecare şi care pe mine m-au inspirat să le adun într-un material, întrucât erau prea frumoase şi trebuia să rămână undeva. Tocmai de aceea, ca să rămână, le-am strâns pe toate într-o broşură, pe care i-o dedicăm. Am intitulat-o „Gânduri de suflet – In memoriam”, pentru că dumnealui, atunci când invita oamenii la o activitate, trebuie să le şi ofere ceva. Aşa ne-am gândit noi că este frumos să facem. Gândurile mele, astăzi, sunt despre oamenii care nu pleacă şi despre amintiri care nu dispar. Fără să fie prezent fizic, domnul director Constantin Staicu a reuşit şi astăzi să ne aducă împreună, la un altfel de consiliu, de data aceasta, fără convocator, planificat de divinitate şi semnat cu inima de toţi cei prezenţi. Aşadar, sperăm ca pe o ordine de zi, pe care o supunem la vot şi pe care o va semna fără ezitare, să primească toate gândurile noastre sincere într-un moment de aducere aminte şi de reflecţie. Viaţa este, în esenţă, despre oameni. Pe toţi îi întâlnim dintr-un motiv anume. Şi fiecare repară sufletul nostru sau pune răni în sufletul nostru. Astăzi, suntem recunoscători celui care pentru noi înseamnă mai mult decât un om. Oamenii speciali sunt cei care aduc lumină în sufletele noastre şi care ne poartă paşii pe cărări înflorite. Am avut norocul – şi o spun cu mândrie – să întâlnesc un astfel de om, un om rar, cu o autoritate liniştitoare, o sursă de inspiraţie, un model de bunătate şi de răbdare, cu o modestie rar întâlnită. Domnul director Constantin Staicu, un bun cunoscător de oameni, a crezut în mine. Poate, uneori, mai mult decât aş fi făcut-o eu. Iar entuziasmul profesional l-a făcut întotdeauna credibil şi veritabil. A iubit peste măsură oamenii, chiar şi atunci când aceştia păreau rigizi şi inumani. A ştiut să găsească în fiecare dintre oamenii pe care i-a întâlnit acel ceva care îi făcea diferiţi. A ştiut că a greşi este omeneşte şi a ierta este divin. A iubit cuvântul. L-a folosit şi l-a dăruit cu o măiestrie înnăscută. L-a aşezat cu discreţie în vorbe pline de înţelepciune sau într-un umor rafinat, pe care îl presăra cu doze mici şi savuroase. Şi-a iubit profesia, pe care a practicat-o aşa cum numai dumnealui ştia, cu dăruire şi credinţă, cu pasiune şi pricepere, şi pe care ar fi făcut-o din nou dacă ar fi trebuit s-o ia de la capăt, aşa cum afirma. A iubit, dincolo de firesc, şcoala şi, aşa cum a spus doamna profesor Chirtoacă – şi mă bucur că cineva mai reţine aceste lucruri -, şcoala pe ale cărei ziduri a scris, cu condei de aur şi cerneală de azur, ca litera şi cuvântul să devină cântec şi lumină. În mod cert, şcoala i-a fost destin, i-a fost acasă, petrecându-şi o mare parte din viaţă aici, pe stadion, în sălile de atletism, fără să se plângă vreodată că a obosit. A iubit această cancelarie, pe o asemăna unui templu, spunând că, atunci când te temi de ea, ai încetat să mai fii profesor. Meticulos, organizat, riguros, a fost puternic ancorat în realitate. O realitate pe care a acceptat-o cu demnitate şi care nu l-a surprins niciodată, oricât de dură a fost. A trăit discret, fără să facă zgomot, fără să ceară aplauze, fiind doar o prezenţă elegantă, care alina, vindeca, nu apăsa. S-a stins odată cu ultimul fir de nisip din clepsidră, împlinindu-şi misiunea aici, pe pământ, chemat să păstorească şcolile din Cer, acolo unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin. Port cu mine tot ceea ce mi-a permis să învăţ, căci am ştiut şi ştiu că nu mulţi au această şansă. Port amintirile lucrurilor bine făcute, ale timpului de calitate, în care ideile prindeau contur, şi le duc mai departe prin faptele mele, căci ştiu că, în acest mod, oamenii rari şi sinceri rămân. Rămân prin noi, prin acţiunile noastre, printr-o încredere pe care, fără să ne dăm seama, am dobândit-o dintr-un ieri în care grijile şi temerile erau atât de departe. Îi datorăm multe, inclusiv acest moment, pe care, aşa cum am spus, fără să ştiţi, l-aţi creat. Gândurile dumneavoastră sincere cred că sunt mai mult decât atât. Eu le-am privit şi ca pe o eliberare de care, poate, unii dintre dumneavoastră aveaţi nevoie. Dacă v-a fost greu să le scrieţi sau dacă v-aţi simţit extraordinar că aţi pus umărul şi că sunteţi prezenţi aici, asta înseamnă mult. Înseamnă acceptare şi iertare. Vreau să mulţumesc colegilor mei, actuali şi foşti, pe care i-am simţit alături, vă asigur pe fiecare în parte de preţuirea şi aprecierea mea. Vă mulţumesc, domnule director Constantin Staicu, pentru ceea ce sunt, ceea ce ştiu şi ceea ce pot să fac. Vă port în amintiri, căci ele nu dispar niciodată. Vă port în gânduri şi în rugăciune, rămâneţi pentru mine o ancoră în apele tulburi şi far în întunericul lumii. Vreau să mulţumesc, de asemenea, familiei domnului director pentru încrederea totală pe care mi-a acordat-o. Familiei frumoase care nu mi-a refuzat nimic. Faptul că suntem aici li se datorează şi dumnealor, pentru că fără acceptul dânşilor nu puteam să facem acest lucru. Au fost piedici, a fost greu, le lăsăm în urmă, mergem înainte, aşa cum ne-ar fi spus şi domnul director şi să-L rugăm pe Dumnezeu ca numele domnului director Staicu, pe care l-am atribuit Sălii de Atletism, să ne poarte noroc şi să ne înalţe liceul pe culmile gloriei.”, a transmis profesorul Florentina Janţă.
- Părintele Ştefan Ştefănescu păstrează de la Constantin Staicu vorba „să nu ne moleşească bunăstarea”
La final, părintele Ştefan Ştefănescu şi-a amintit un moment de trăire între el şi directorul şcolii: „În anii în care am predat Religie la Liceul cu Program Sportiv, dânsul venea la biserică şi îi explicam gesturile liturgice de la Sfânta Liturghie. Atunci, el mi-a sugerat: „Părinte, de ce nu le spuneţi şi elevilor la şcoală aceste gesturi liturgice, ca să înţeleagă mai bine sensul Sfintei Liturghii şi al Tainelor?” Şi din acel moment am început să fac explicarea Sfintei Liturghii şi dânsul era prezent la toate orele de Religie. Când mai erau şi obstacole, mă suna şi îmi spunea: „Părinte, rugaţi-vă, că s-ar putea să avem probleme mâine-poimâine.” Şi după ce făceam uz de harul primit de la Dumnezeu, întrebam: „Domnul director, cum a fost?” „Bine, dar aveţi grijă, părinte, să nu ne moleşească bunăstarea.” De atunci, ţin minte acest cuvânt: „Să nu ne moleşească bunăstarea.” Într-adevăr, rămâne un om care îşi poartă cu discreţie demnitatea dăruită de Dumnezeu.”
Evocărilor din timpul ceremoniei din cancelarie li s-a adăugat cea de la încheierea evenimentului de dezvelire a plăcii comemorative, care atestă noua denumire a Sălii de Atletism. „Am avut bucuria să-l cunosc pe domnul profesor Constantin Staicu din 2013, de când activez în acest liceu. Deşi este trist evenimentul în sine pentru noi, oamenii, căci cel drag nu mai este astăzi pe pământ, însă, prin ceea ce au făcut anumiţi oameni, ei vor rămâne veşnic. Iar cei care vor păşi de azi înainte în această Sală de Atletism ştiu că vor păşi în Sala „Profesor Constantin Staicu” şi vor avea această deviză de a-şi depăşi întotdeauna condiţia. Dumnezeu să-l ierte şi să-l aşeze în Împărăţia Sa!”, a transmis părintele Andrei Postu.