În Duminica Floriilor, localnicii din Dâmbovicioara s-au reunit în curtea Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Podu Dâmboviţei, păstrând tradiţia locală. Evenimentul a fost organizat de părintele Dănuţ Nonoşel, care, împreună cu enoriaşii, marchează această zi într-un mod aparte, prin rugăciune, cântec şi masă comună.
- Dâmboviciorencele au îmbrăcat cele mai frumoase costume populare
Femeile satului au venit îmbrăcate în costume populare muscelene, aşa cum obişnuiesc în fiecare an de Florii, păstrând un obicei care dă continuitate celor învăţate din familie. Prezenţa lor reprezintă un moment special, întrucât, împreună cu cei mici, rostesc o priceasnă legată de această zi, într-un moment liniştit. Priceasna a devenit o parte firească a slujbei de Florii, fiind modul în care localnicii îşi arată respectul faţă de această zi din calendarul bisericesc, care anunţă apropierea Paştelui. „Iubiţi credincioşi, iată-ne astăzi spre slava lui Dumnezeu în Biserica slavei Sale, într-o zi nu oarecare, ci într-o binecuvântată duminică, duminica a şasea a postului, duminică închinării Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Iubiţi credincioşi, cu siguranţă, până la Învierea Sa, aceasta este cea mai triumfală slujbă a Mântuitorului, pe care noi o pomenim, pentru că vedem, astăzi, cât de numeroasă este prezenţa dumneavoastră la Sfânta Biserică, cât de mare şi frumoasă a fost primirea Mântuitorului în Ierusalim. Suntem astăzi în casa lui Dumnezeu şi am primit în dar această zi minunată, în care a intrat şi El în sfântul locaş, să-I mulţumim de fiecare dată, pentru că fiecare clipă este un dar de la El. Atunci când primim un dar îl punem la loc bine văzut, îl punem în valoare pentru a ne aduce aminte de cel care ne-a dat acel dar. Aşa şi noi, fiecare clipă a noastră să o punem în faţa lui Dumnezeu, mulţumindu-I pentru ele. Aşa bunul Dumnezeul să vă binecuvânteze, să vă dăruiască înţelepciune, gând bun şi iertare de păcate şi să căutaţi a vă răstingi toate pătimirile dumneavoastră pentru a urca pe Golgota fiecăruia, pentru a afla Învierea cu toţii, luminaţi şi binecuvântaţi de Domnul.”, a fost o parte din mesajul transmis de părintele Dănuţ Nonoşel.
- Enoriaşii au primit, din partea copiilor, crenguţele faptelor bune, iar din partea bisericii, ramuri de salcie
De câțiva ani, cu câteva zile înainte de Florii, copiii din comună pregătesc crenguțe speciale de salcie sau de măr, pe care le împodobesc cu floricele, fundițe, pompoane sau smotocei, toate făcute cu mâinile lor. Aceste crenguțe, lucrate cu răbdare, au fost dăruite celor prezenți la slujba de Florii, ca semn al unui gest curat și sincer. Părintele Dănuț Nonoșel le-a numit, simplu și potrivit, „crenguțele faptelor bune”, pentru că ele poartă în spate o poveste spusă cu voce joasă de copilele care le-au pregătit.
La finalul slujbei, credincioşii au primit şi ramuri de salcie, un simbol al biruinţei spirituale şi al intrării lui Iisus în Ierusalim, oferite de biserică în semn de binecuvântare. Preotul i-a invitat apoi pe enoriaşi să rămână pentru masa festivă organizată în curtea lăcaşului de cult. „Să aveţi o duminică cu Domnul tot timpul şi o duminică în care să fiţi precum florile câmpului, căutând tot timpul la lumina cerului, să înfloriţi prin fapte bune, să înmiresmaţi cu tot gândul bun şi să parfumaţi cu toată voia cea bună. La mulţi ani binecuvântaţi tuturor sărbătoriţilor, tuturor florilor, tuturor din viaţa dumneavoastră, pentru că am crescut cu toţii şi putem spune că toţi avem o mică floare în noi. De aceea spun „La mulţi ani binecuvântaţi!” florilor, iar Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi! Să înflorim precum florile câmpului, lăsând voia lui Dumnezeu de fiecare dată în veci, Amin!”, a transmis preotul Dănuţ Nonoşel.
Mesele, pregătite de cele mai bune bucătărese, au fost încărcate cu mâncăruri tradiţionale, gătite în spiritul sărbătorii. Fiind dezlegare la peşte, o varietate de preparate din peşte au fost aşezate cu grijă pe platouri, alături de garnituri şi salate pregătite în gospodăriile din zonă. Nu au lipsit nici deserturile, prăjituri de casă, în diferite forme şi gusturi, aduse de femeile satului, fiecare contribuind cu ce a putut.
Robert Adrian ȘTEFAN