„Brusturet” nu este numai numele unei cabane, dar şi al noului sortiment de caş afumat care a trecut examenul omologării.”, anunţa România Liberă, în iunie 1972. Odată cu caşul afumat „Brusturet” a fost omologat caşcavalul „Rucăr”, cu un procent scăzut de grăsimi, oarecum destinat celor care ţineau regim alimentar, prezentat într-un ambalaj de format mic, în greutate de 500 de grame. Centrala Industrializării Laptelui comunica la aceeaşi dată că au primit calificativul „foarte bun” la examenul de omologare şi băutura răcoritoare „Lactis” şi îngheţata dietetică. Materia primă a băuturii „Lactis” era zara, avea gust acrişor şi era destinată consumului pe timp de vară. Era îmbuteliată la sticle de 250 şi 500 grame. Iar îngheţata dietetică, fără grăsimi, cu fructe, era recomandată celor aflaţi în cura de slăbire.
- În cursul anului 1971, s-au omologat peste 170 de sortimente noi. Procesul a continuat în 1972
Publicaţia „Comerţul Modern” a dezvoltat subiectul „noutăţilor în procesul de diversificare a unor sortimente de produse lactate”, prezentând caracteristicile celor două tipuri de brânză realizate după reţete din Muscel. De altfel, şi denumirea lor face trimitere la zona noastră. Caşcavalul „Rucăr”, ca marcă, a supravieţuit celor 53 de ani trecuţi de la momentul care constituie subiectul acestui articol.
„Industria alimentară, în colaborare cu comerţul, şi-a propus să intensifice procesul de diversificare a produselor alimentare, lărgind gama cu sortimente noi, având un bogat conţinut nutritiv şi o prezentare într-un mod corespunzător. În acest sens, încă din cursul anului 1971, s-au omologat peste 170 de sortimente noi, iar în anul 1972, acest proces se desfăşoară în continuare, cu intensitate, urmând ca, până în 1975, să se omologheze şi să se pună la dispoziţia consumatorilor circa 500 de produse alimentare noi, omologate pe plan central.”, este contextul în care s-a produs confirmarea celor două feluri de brânză din Muscel.
- Cum se prezentau cele două brânzeturi muscelene
Pentru lucrătorii din comerţ, care se ocupau cu recepţia, depozitarea şi desfacerea produselor alimentare, au fost expuse caracteristicile celor două sortimente noi de brânzeturi omologate în anul 1972. Caracteristicile priveau compoziţia, ambalajul şi normele tehnice de păstrare şi desfacere.
„Caş afumat „Brusturet”
Este un caş afumat obţinut din lapte de vacă, cu un gust specific, care conţine grăsime în substanţă uscată de minimum 46% şi apă maximum 48%. Datorită fermentării reduse şi conţinutului mic de sare (numai 2%), produsul păstrează gustul caşului proaspăt, fiind uşor asimilat de organism.
Se prezintă sub formă de roţi cu muchii drepte sau rotunjite, care pot fi aşezate în coloane cilindrice, compuse din 4-5 roţi de aceeaşi mărime. Roţile au greutatea de 1-1.400 kg, diametrul de maximum 15 cm şi înălţimea de 4-6 cm.
Aspectul interior este curat, omogen, cu goluri de fermentaţie propionică, culoarea miezului fiind alb-gălbuie, consistenţa de pastă tare, nesfărâmicioasă, iar gustul plăcut, caracteristic caşului afumat.
La exterior, roţile cu o coajă de culoare galben-cafeniu. Roţile de caş afumat pot fi ambalate în lăzi de lemn, curate, căptuşite cu hârtie curată, neimprimată, lăzi în greutate de maximum 50 kg. Transportul se face în vehicule curate, acoperite, fără miros străin, iar depozitarea la temperatura de maximum 15 grade C.
Termenul de garanţie al produsului, păstrat în condiţiile de mai sus, este de o lună.”
Caşcaval „Rucăr”
Produsul se fabrică integral din lapte de vacă, ceea ce permite fabricarea lui în tot cursul anului. Se prezintă sub formă de roţi în greutate de 0,250-0,500 kg, cu diametrul de 10-14 cm şi înălţimea de 3-5 cm.
Roţile sunt aşezate una peste alta, în coloane cilindrice (caşamale), alcătuite din 6-8 roţi de aceeaşi mărime. Aspectul interior este de miez curat, omogen, fără ochiuri de fermentare (se admit rare goluri de presare, de formă alungită), culoarea miezului fiind albă spre gălbui, consistenţa tare, puţin elastică, cu miros şi gust plăcut, caracteristic brânzeturilor opărite şi fermentate din lapte de vacă.
La exterior, caşcavalul „Rucăr“ este acoperit de o coajă care trebuie să fie întreagă, uniformă, fără crăpături, de culoare albă-gălbuie. Coaja acoperă numai faţa laterală, roţile de la capetele coloanei trebuind să aibă coaja şi pe una din baze. Produsul conţine grăsime în substanţă uscată de minimum 45%, apă maximum 44% şi sare 2,5-3,5%.
Coloanele de caşcaval „Rucăr” parafinat se ambalează în hârtie curată, neimprimată, pe coloane (caşamale) sau se poate ambala fiecare roată în parte. Roţile care alcătuiesc coloana de caşcaval pot fi ambalate în lăzi de lemn, curate, căptuşite cu hârtie curată, neimprimată. Greutatea maximă a lăzilor: 50 kg.
Transportul caşcavalului „Rucăr“ se face în vehicule curate, acoperite şi fără mirosuri străine. Depozitarea se face la temperatura de maximum 15°C şi umiditatea relativă a aerului de 60-75%. Termenul de garanţie, după perioada de maturare în condiţiile de păstrare de mai sus, este de o lună.”
- Caşcavalul „Rucăr” şi caşul afumat „Brusturet”, între cele patru sortimente noi introduse în fabricaţie de Întreprinderea de Industrializarea Laptelui din Piteşti
Intrarea în procesul de fabricaţie a caşcavalului „Rucăr” şi a caşului afumat „Brusturet”, alături de brânza „Argeşelul” şi băutura răcoritoare pe bază de lapte „Lactis”, în anul 1972, a fost prezentată pe larg în publicaţia „Ramuri”.
„Întreprinderea de Industrializarea Laptelui din Piteşti este o unitate economică cu o personalitate aparte pentru modul cum îşi organizează problem ele de producţie în cele trei sectoare ale preocupărilor sale zilnice: colectarea laptelui din unităţile agricole, prelucrarea lui şi apoi distribuirea produselor finite către consumatorii de pe raza judeţului, municipiul Piteşti, oraşele şi centrele muncitoreşti din judeţ. Iată de ce îi putem numi pe salariaţii acestei întreprinderi adevăraţi dirijori ai râului alb. Aflat într-o continuă mişcare laptele curge ca un râu dătător de sănătate, de ale cărui valenţe hrănitoare beneficiază fiecare dintre noi, dar de modul cum este servit se ocupă numai această întreprindere care nu-şi întrerupe nici un moment activitatea pentru a putea pune dimineaţa Ia dispoziţia gospodinelor întreaga şi bogata gamă de sortimente de produse lactate de care dispune. Piaţa, prin consumatorii ei, este permanentul beneficiar şi critic al produselor lactate, care, din fericire, sunt întotdeauna la înălţimea exigenţelor şi în cantităţi suficiente, cu toată creşterea numărului populaţiei în judeţul Argeş şi în special în municipiul Piteşti.
Cu toate că forţa capacităţilor de producţie ale întreprinderii nu creşte direct proporţional cu creşterea numărului populaţiei, prin eforturile sporite ale acestui harnic colectiv nevoile pieţii sunt asigurate. Pentru a face faţă necesităţilor întreprinderea a organizat pentru perioadele de vârf mai multe centre de colectare şi prelucrare pe raza judeţului în comunele cu mare pondere, în număr de 12. Aici se prepară brânzeturi telemea şi de burduf, cât şi caşcavaluri cu specific argeşean.
Cât priveşte calitatea produselor, lucrul este bine organizat. În fiecare schimb există un exigent control de calitate, iar dimineaţa se prezintă mostre de produse la conducere, efectuându-se teste. Multe metode bune de muncă ar putea fi evidenţiate la această întreprindere, dar credem că se pot exemplifica prin depăşirile de plan realizate aici şi prin calitatea produselor.
Un nume este mereu pomenit de muncitori în orice loc şi la fiecare treabă. Este vorba de inginerul Ionel Avram, calculat, dar intransigent, un tehnician desăvârşit în profesie, mult apreciat de cei care îl cunosc. Mergând pe linia creaţiei, numai în acest an s-au fabricat aici patru produse noi. Este vorba de caşcavalul „Rucăr”, brânza „Argeşelul”, caşul afumat „Brusturet“ şi băutura răcoritoare „Lactis” preparată pe bază de lapte, care se bucură de un mare succes la cumpărători.”, consemna publicaţia citată.