Consiliul Local este solicitat din nou să decline ofertele de cumpărare ale unor proprietari de imobile cu statut de monument istoric din Câmpulung: „Casa Diaconescu” şi „Casa Dinulescu”. Procedura care se va consuma prin adoptarea unor hotărâri de neexercitare a dreptului de preempţiune al municipalităţii permite deţinătorilor să le vândă altor clienţi. Lipsa interesului administraţiei publice locale pentru achiziţionarea celor două construcţii – una aflată într-o stare de degradare vizibilă – este justificată prin lipsa resurselor necesare achitării preţului solicitat de vânzători. Primăria Câmpulung nu are bani nici pentru a repara imobilele neîntreţinute din patrimoniu, darămite să investească în dobândirea altor clădiri! În acest articol ne vom referi la intenţia de vânzare a „Casei Diaconescu”, o bijuterie a arhitecturii câmpulungene, aflată pe strada Negru Vodă, în vecinătatea fostului magazin „Confortul”. Ca puncte de reper, situate la mică distanţă, în susul şi în josul străzii, pe partea opusă, sunt Biserica „Sfânta Muceniţă Marina” şi Liceul cu Program Sportiv.
- Nici Direcţia Judeţeană de Cultură Argeş, nici Consiliul Local Câmpulung nu sunt interesate să cumpere
Demersul care implică autorităţile locale a fost iniţiat pe 6 februarie 2025, prin cererea înaintată de Valentin Marinescu, din satul Voineşti, comuna Lereşti, în baza a două procuri speciale. Acesta a solicitat punctul de vedere al Consiliului Local privitor la exercitarea dreptului de preempţiune pentru imobilul din strada Negru Vodă, nr.226. Bunul este compus din teren curţi-construcţii cu o suprafaţă de 681 mp (701 mp din actele de proprietate), o casă cu suprafaţa construită la sol de 148 mp şi desfăşurată de 188 mp, plus o anexă de 50 mp. Construcţia are regim de monument istoric, amplasat în situl urban „Oraşul istoric Câmpulung”, denumit „Casa Diaconescu”, potrivit Listei monumentelor istorice din 2004.
Pentru casă şi teren există intenţia de vânzare, scop în care au loc formalităţile pe care le vom prezenta în continuare.
Documentaţia pregătită de Executivul Primăriei pentru şedinţa ordinară a Consiliului Local de joi, 27 februarie 2025, conţine câteva fragmente din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care explică etapele procedurii. Potrivit art. 4* alin. (4): „Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune ale statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumente istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale după caz, potrivit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.”
Aşadar, înainte de a se adresa autorităţilor locale câmpulungene, proprietarele au consultat instituţia judeţeană. Pe 4 februarie 2025, Ministerul Culturii, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş, a transmis vânzătoarelor Ştefana Georgeta Diaconescu şi Ioana Ruxandra Diaconescu, prin împuternicitul acestora, că nu-şi exercită dreptul de preempţiune pentru clădirea din Câmpulung.
Întrucât serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii nu doreşte să cumpere, dreptul s-a transferat autorităţilor locale, care „transmit cu celeritate proprietarului intenţia de a-şi exercita dreptul de preempţiune, respectiv comunicarea de neexercitare a dreptului, în condiţiile legii, fără a depăşi 30 de zile lucrătoare calculate de la data comunicării neexercitării dreptului de preempţiune de către Ministerul Culturii, respectiv de către serviciile publice deconcentrate ale acestuia.” Cele 30 de zile se împlinesc pe 4 martie 2025, prin urmare, formalitatea este rezolvată la dezbaterea forului deliberativ din această săptămână, când va fi adoptată o hotărâre în acest sens.
Propunerea Executivului pentru Consiliul Local este de a nu se angaja în această tranzacţie, dat fiind preţul de 180.000 euro. Şi, oricum, aşa cum am precizat, Primăria are destule imobile de care trebuie să se ocupe cu prioritate, dacă vrea să le salveze. Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” şi Băile „Kretzulescu” sunt exemple elocvente în materie de urgenţe imobiliare ale administraţiei locale.