De curând, la Galeria „Arta” a fost vernisată expoziţia „Din viaţă luate şi pe pânză aşezate”, în care au expus membri ai Asociaţiei de Arte Vizuale „I.D. Negulici”, organizatoarea evenimentului. Aceasta s-a înființat ca entitate cu personalitate juridică în anul 2022, preponderent pe structura vechiului și cunoscutului cenaclu omonim, continuând astfel o tradiție valoroasă care datează din 1970. Unor vechi și apreciați membri ai cenaclului li s-au adăugat noi artiști plastici, toți formând o echipă care își onorează numele și parcursul. În actuala expoziție sunt prezenți cu lucrări: Laura Bunescu, Mirela Copândeanu, Maria Claudia Filipescu, Ionuţ Fuscel, Gabriela Ghinea, Ion Hultoană, Carmen Koszorus, Carmen Lemnaru, Adina Lixandru, Alexandru Marinescu, Ecaterina Mihai, Nicolae-Alexandru Mihăilă, Gheorghe Olteanu, Livia Oprescu, Nicolae Pătru, Cornel Popa, Maria Popescu-Dragomir, Grigore Popescu-Muscel, Maria Răduț, Cristina Ungureanu şi Gheorghe Zamfir.
- Expoziţia conţine şi o reproducere a primului peisaj modern, realizat de pictorul Ion Negulici
În cadrul expoziţiei, a fost adusă o reproducere a faimoasei lucrări a primului peisaj modern în pictura românească realizat de pictorul Ion Negulici, tablou obţinut cu sprijinul fotografului de la Muzeul Naţional de Artă. Originalul este în ulei pe pânză şi se află pe holul de intrare în Galeria de Artă Modernă de la Muzeul Naţional de Artă al României. Replici ale lucrării originale, un peisaj de la intrarea în Câmpulung în care se poate observa turnul Bisericii „Negru Vodă”, se regăsesc şi în colecţiile pasionaţilor de fotografii, care au o parte dintre operele lui Ion Negulici. Acesta a fost primul pictor cu bursă la Paris, primul traducător român al romanului „Călătoriile lui Gulliver”, de Jonathan Swift, şi primul său ilustrator, prin faptul că a reprodus gravurile care ilustrează volumul lui Swift prin litografii. A ilustrat această primă traducere cu litografiile sale. Este considerat de către mulţi critici de artă ca fiind cel mai important pictor al primei jumătăţi al secolului al XIX-lea. Sigur, unul dintre cei trei pictori ai Revoluţiei de la 1848, împreună cu Constantin Daniel Rosenthal şi Barbu Iscovescu.
„Este un tablou revoluţionar pentru acea perioadă, are o puternică componentă afectivă şi în descrierea pe care o face Lucia Dracopol Ispir remarcă dispunerea spaţială deosebită şi o prezenţă a lui ca o componentă specială. Lucia Dracopol Ispir îl consideră, într-un fel, primul pictor în manieră occidentală al nostru. Este o mândrie, este o cinste ca o asociaţie să poarte numele pictorului Negulici, dar este şi o mare responsabilitate, de care dumneavoastră ţineţi cont, iar expoziţia de faţă este dovada faptului că Asociaţia „I.D. Negulici” s-a mobilizat într-un proiect pe care noi l-am gândit încă din februarie – programarea pentru luna aceasta fiind din februarie – şi numărul mare de expozanţi. Componenţa echipei spune că sunt lucruri care demonstrează faptul că cinstiţi ceea ce faceţi şi vă cinstiţi şi înaintaşul.”, a afirmat Ioan Crăciun, curator al Galeriei „Arta”.
- Cristina Nicula: „Am fost foarte impresionată de ceea ce aţi făcut dumneavoastră în ideea de a exprima faptul că atunci când intri în Câmpulung te izbeşti de acest tablou cu care s-a deschis arta modernă”
Cristina Nicula, moştenitoarea familiei Negulici, a fost impresionată de includerea în expoziţie a unei reproduceri a celebrului tablou de artă modernă realizat de Ion Negulici. Aceasta a subliniat legătura pe care pictorul a avut-o cu oraşul Câmpulung, un loc pe care acesta l-a imortalizat prin creaţiile sale, în mod special prin simbolul iconic al oraşului, turnul Mănăstirii „Negru Vodă”, care apare în peisajul care deschide arta modernă românească.
„Am fost foarte impresionată de ceea ce aţi făcut dumneavoastră în ideea de a exprima faptul că atunci când intri în Câmpulung te izbeşti de această pictură, de acest tablou cu care s-a deschis arta modernă. Cred că ideea domnului Ioan Crăciun a pornit de aici. Atunci când a vrut să prezinte personalitatea pictorului care a dat culoare Câmpulungului, prin creaţia dumnealui, probabil v-aţi gândit că atunci când intrăm în Câmpulung, întâi vedem acest peisaj câmpulungean, care este imposibil să-l confunzi cu altceva, datorită simbolului şi mărcii Câmpulungului, turnul Mănăstirii „Negru Vodă”. Aşa cum arată ea acum, peisajul este neterminat. Se subliniază foarte mult luminozitatea acestui tablou şi am văzut în cartea lui Dan Grigorescu un mod foarte cald în care îl prezintă şi pe pictor, dar aici se vede şi cum vorbeşte el despre pictor, dar şi sensibilitatea lui Dan Grigorescu pe care nu-l pomeneşte decât sub numele de Ioniţă, în toată lucrarea sa, şi spune aşa: „Când a venit la Câmpulung, i s-a părut că aici este locul cel mai potrivit să-şi descarce efuziunea sentimentală, după ce a pelerinat prin alte oraşe şi capitale europene.”. Iată că pentru această lucrare, reprodusă de dumneavoastră, sunt foarte emoţionată când o văd nu pentru că locuiesc acolo, ci pentru că este, într-adevăr, punctul de pornire a iubirii lui Negulici pentru Câmpulung.”, a relatat Cristina Nicula.
- Asociaţia de Arte Vizuale „I.D. Negulici”, prezentă și la evenimente naţionale
Activitatea Asociaţiei de Arte Vizuale „I.D. Negulici” nu se rezumă doar la vernisaje locale, având, în decursul timpului, expoziţii la Biblioteca Judeţeană Piteşti, la Muzeul Municipal Curtea de Argeş şi Muzeul Goleşti, iar o parte dintre membrii asociaţiei au fost invitaţi la Bucureşti, la Simpozionul anual „Mihai Eminescu”, desfăşurat la Sala Palatului. Totodată, în luna octombrie s-a încheiat Tabăra de Pictură organizată de Ceramus, la care au fost premiaţi pictorii Ionuţ Fuscel, Nicolae Pătru, Carmen Lemnaru şi Alexandru Marinescu.
„Ţin să spun că noi, pânzele le udăm cu ulei, care este sufletul nostru, trăirea noastră sufletească, bucuria, tristeţea, noi toate le transpunem pe pânze pentru a transmite ceva frumos şi generaţiilor viitoare. Aş putea spune că aceste lucrări stau precum cuiburile de rândunici sub streşinele casei, aşa şi aici sunt atât de frumoase şi înfrumuseţează Galeria „Arta”.”, a relatat Carmen Koszoruș.
Robert Adrian ŞTEFAN