O chiriaşă a Primăriei, rămasă văduvă toamna trecută, cere Consiliului Local să-i reducă spaţiul deţinut de 25 de ani într-o casă cu statut de monument istoric de pe strada Matei Basarab. „Casa Viforeanu” se numeşte imobilul aflat în vecinătatea Grădinii Publice „Merci”, pentru care, în urmă cu patru ani, s-a întocmit şi o documentaţie de reabilitare a clădirii care, după cum se prezintă la exterior, are nevoie de reparaţii serioase. Şi este păcat să nu se întreprindă, căci se degradează o casă cu o arhitectură deosebită, cum sunt majoritatea construcţiilor vechi, de care se alege praful prin inacţiunea proprietarilor.
Revenind la solicitarea asupra căreia aleşii municipali se vor pronunţa la şedinţa ordinară a lunii, programată luni, 30 septembrie 2024, locatara rămasă singură după moartea soţului şi plecarea fiicei şi a nepoatei din locuinţă vrea să predea Primăriei o parte din spaţiul ocupat. Mai precis, doreşte să renunţe la parter şi să păstreze demisolul şi terenul curţii, fiindu-i suficiente nevoilor sale.
- Din cei patru membri ai contractului de închiriere, a rămas în casă unul singur
Familia Dinicescu are contract cu Municipiul Câmpulung, cum figurează în documentele Primăriei proprietarul imobilelor publice, din data de 1 iunie 1999. Prin actul de acum 25 de ani, autorităţile locale îi închiriau lui Petre Dinicescu locuinţa situată în strada Matei Basarab, nr.36, compusă din subsol şi parter. Odată cu spaţiul locativ, titularul contractului de închiriere primea de la municipalitate şi terenul curţii aferent, iniţial, pentru o durată de cinci ani.
Pe 5 ianuarie 2005, s-a încheiat un act adiţional, potrivit căruia de locuinţă urmau să beneficieze şi soţia şi fiica acestuia. Ulterior, în contract a fost adăugat al patrulea membru al familiei, nepoata titularului de contract. „Prin acte adiţionale intervenite între părţi, clauzele iniţiale ale contractului au suferit schimbări în sensul modificării cuantumului chiriei, a obligaţiilor părţilor, a modalităţilor de încetare, precum şi în sensul prelungirii duratei închirierii.”, precizează documentaţia Primăriei pregătită pentru şedinţa de la începutul săptămânii viitoare.
Pe 18 octombrie 2023, Petre Dinicescu s-a stins din viaţă, soţia lui aducând la cunoştinţa Primăriei decesul acestuia nouă luni mai târziu. Pe 9 iulie 2024, când a comunicat acest lucru proprietarei clădirii, Emilia Dinicescu a solicitat să fie scoase din contract fiica şi nepoata, pe motiv că acestea au domiciliul la o altă adresă.
Prin cererea depusă la Primărie în această vară, aceasta a mai cerut să-i fie redusă suprafaţa închiriată cu suprafaţa aferentă parterului compus din două camere, bucătărie, hol, hol cu casa scării, pivniţă şi sală. Emilia Dinicescu şi-a motivat doleanţa adresată autorităţilor locale prin faptul că, „rămânând singură, urmare a decesului soţului şi a părăsirii locuinţei de către fiica şi nepoata sa, suprafaţa închiriată excede nevoilor sale.”
„Dacă cererea chiriaşei ar fi aprobată de Consiliul Local, chiria s-ar menţine pentru suprafaţa de locuinţă aflată la demisol – 75,34 metri pătraţi – şi pentru terenul arabil în suprafaţă de 94 metri pătraţi. Suprafaţa de locuinţă cu care se propune diminuarea, constând în parter, poate fi închiriată în urma procesului de atribuire a locuinţelor, aceasta putându-se constitui într-o unitate locativă distinctă, măsura fiind una judicioasă, în contextul în care la nivelul municipiului Câmpulung este un deficit de locuinţe ce pot fi atribuite.”
- În 2020, s-a întocmit o documentaţie pentru reabilitarea „Casei Viforeanu”, investiţie la care s-a renunţat
În anul 2020, pe finalul mandatului de primar al lui Liviu Ţâroiu, au fost întocmite documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru patru case vechi din oraş, printre care şi cea despre care relatăm. „Consolidare şi reabilitare exterioară Casa Viforeanu (strada Matei Basarab, nr.36)” era titulatura investiţiei care se pregătea la acel moment şi care, după schimbarea primarului, a fost abandonată. Pe 28 mai 2020, au fost aprobaţi, odată cu D.A.L.I., indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, cu precizarea că finanţarea urma să se realizeze în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi individuale, deţinută de fiecare proprietar.
Includerea clădirii pe Lista Monumentelor Istorice 2015 are la bază atât perioada edificării ei, la sfârşitul secolului al XIX-lea, cât şi calitatea de „parte componentă a Sitului Urban „Oraşul Istoric Câmpulung”, datând din secolele XIII-XX”, un sit de valoare naţională. „Casa Viforeanu” este clasată, aşadar, ca „monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local”, de clasa B, având importanţă locală.
Imobilul, format din două corpuri de clădire şi un teren de 221 metri pătraţi, are doi proprietari: Municipiul Câmpulung şi o familie, soţ şi soţie. Restul terenului, neocupat de construcţii, care măsoară 461 metri pătraţi, aparţine municipalităţii. Vecinătăţile casei sunt: strada Matei Basarab, la Nord-Vest (din care se face accesul auto şi pietonal); proprietatea de la nr.8, pe strada I.Andreescu, la Sud-Vest; proprietatea de la nr.38, pe strada Matei Basarab, la Nord-Est (cu care se învecinează la calcan); parcare, la Sud-Est.
Construcţia, cu parter şi un etaj, este „într-o stare medie de conservare, cu degradări ale elementelor nestructurale: infiltraţii la nivel de soclu pe faţade, tâmplărie degradată parţial, tencuială crăpată, jgheaburi şi burlane deteriorate, învelitoarea degradată, ce permite infiltraţii la nivelul plafonului de sub pod.” În noiembrie 2018, a fost realizată o expertiză tehnică de către inginerul Mihai Ursăchescu, al cărui studiu stabilea lucrările de consolidare necesare. În afara acestora, se impun lucrări de restaurare a faţadelor, a acoperişului, a elementelor decorative, cu refacerea integrităţii unor elemente degradate sau dispărute.
Primăria a comandat şi plătit o D.A.L.I. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, având de gând s-o consolideze şi s-o reabiliteze pe exterior. Acest prim studiu le oferea autorităţilor locale cifrele care urmau să stea la baza licitaţiei, pentru desemnarea executantului renovării faţadei şi acoperişului. Investiţia, în ansamblul său, incluzând şi munca proiectantului, se ridica la suma de 521.070,21 lei. În cadrul acestei valori totale estimate, ponderea operaţiunilor de construcţie şi montaj însemnau 356.928,56 lei. Firma care obţinea contractul avea la dispoziţie 18 luni ca să-l ducă la îndeplinire.
„Principalul obiectiv al proiectului de investiţie imobiliară este realizarea unor lucrări menite a pune în valoare specificitatea patrimoniului construit existent, prin consolidarea clădirii şi reabilitarea structural-ambientală a anvelopei clădirii. Acţiunea de consolidare şi reabilitare exterioară a clădirii va deveni debutul unei operaţiuni mai ample de punere în valoare a întregului imobil, care beneficiază de o poziţie urbanistică favorabilă, cu un patrimoniu construit impresionant.”, erau planurile de la acel moment.
Autorul D.A.L.I., care le-a propus autorităţilor locale două scenarii, le-a sugerat ce soluţie tehnică este mai avantajoasă din punct de vedere al costurilor şi al respectării recomandărilor din „Ghidul de bune practici pentru reabilitarea clădirilor din centrul istoric şi din Codul Patrimoniului Municipiului Câmpulung”. De asemenea, mai avantajoasă din punct de vedere al realizării unor lucrări cu complexitate redusă, tehnic vorbind, şi cu durată mai mică în execuţie. Totul având ca finalitate un aspect exterior adecvat unei clădiri clasate ca monument istoric.
„Intervenţiile propuse vizează, pe de o parte, consolidarea clădirii, aşa cum s-a recomandat prin expertiza tehnică efectuată, iar pe de altă parte, refacerea tencuielii şi zugrăvelii exterioare, înlocuiri locale de tâmplării exterioare, recondiţionarea tâmplăriilor originale şi hidroizolarea teraselor.”, constituia esenţa investiţiei care nu s-a mai realizat în cei patru ani trecuţi de la realizarea documentaţiei.