Centrul civic al comunei Stoeneşti, despre care scriam, de curând, că este cel mai bine organizat din tot Muscelul, fiind şi proaspăt amenajat, este avantajat de amplasarea peste drum de Primărie a unui parc prevăzut cu două monumente istorice. Primul este Crucea lui Mihai Viteazul, cu inscripţii slavone, care fusese aşezată la căpătâiul a 21 de eroi din Regimentul 60 Infanterie, în 1916, la marginea satului Slobozia. „După cercetări migăloase, stabilind că această cruce datează din vremea lui Mihai Viteazul şi glorifică faptele de arme ale acestuia, domnul amiral Dan Zaharia a luat lăudabila iniţiativă de a transporta crucea lângă monumentul din Stoeneşti, iar la căpătâiul eroilor din 1916 a ridicat una dintre cele mai frumoase troiţe din judeţul Muscel.”, consemna Ilustraţiunea Română, în anul 1936. Cu trei ani înainte – şi acum ajungem la cel de-al doilea monument din parc – a fost inaugurat Monumentul Eroilor, construit pe cheltuiala amiralului Dan Zaharia, care l-a donat comunităţii locale.
Monumentul întruchipează un pisc, în vârful căruia este aşezat un vultur. Întrucât exista pericolul ca acest edificiu construit în urmă cu nouă decenii să se dărâme, în 2012, Primăria l-a consolidat şi l-a reabilitat, salvând astfel un simbol ridicat în memoria martirilor pieriţi în Primul Război Mondial. La 12 ani distanţă de această intervenţie, primarul de la Stoeneşti vrea să continue măsurile de protecţie a monumentelor, delimitându-le cu un gard, după modelul celui de la intrare. Prima încercare de amenajare a împrejmuirii a fost zădărnicită de refuzul Direcţiei Judeţene de Cultură Argeş de a aviza solicitarea autorităţilor de la Stoeneşti.
- Până acum 90 de ani, Crucea lui Mihai Viteazul a stat într-o băltoacă din curtea şcolii din Slobozia
Musteşte de istorie frumosul parc din centrul administrativ, unde cel mai vechi edificiu este Crucea lui Mihai Viteazul, mărturie a retragerii la Stoeneşti a lui Mihai Viteazul, după bătălia de la Călugăreni, vreme de un an, între septembrie 1595 – octombrie 1596, cu 8.000 soldaţi. „Uitată şi pe jumătate distrusă, o cruce lăsată de Mihaiu Viteazul la 1595 (cea mai veche cruce din judeţul Muscel) a stat peste 30 de ani într-o băltoacă din curtea şcoalei din Slobozia. Scrierea slavonă a împiedicat descifrarea misterului. Astăzi (n.r. anul 1936), crucea lui Mihaiu, la loc de onoare şi cinste, va rămâne singură de veghe de-a pururi, pe valea fermecată, la mormântul soldatului necunoscut al văii.”, scria însuşi amiralul Dan Zaharia, în urmă cu 88 de ani.
În 1935, crucea a fost luată din locul nepotrivit în care se găsea şi aşezată în faţa Monumentului Eroilor, ridicat tot din iniţiativa amiralului şi inaugurat în toamna anului 1933.
Foto: Realitatea Ilustrată, 1936
„Monumentul Călugărenilor”. Aşa l-a numit ctitorul său, amiralul Dan Zaharia, care scria: „Voiu face la Stoeneşti, unde Mihaiu a sălăşluit un an, monumentul Călugărenilor! Dacă am reuşit nu ştiu. Am ţinut să dovedesc, însă, că, cu bani puţini, fără niciun sprijin obştesc, cravaşând indolenţa autorităţii, se poate face ceva mare şi de multă laudă. Ce importă dacă vreo câteva ţevi de tun au fost turnate într-o acvilă romană de dimensiuni unice în ţară?! O acvilă ce rupe din mâinile duşmanului stindardul României, ascuns un mileniu dincolo de munţi, pentru a-l depune pe piatra Stoeneştilor. Căci oricând vulturul poate fi transformat în ţevi, ce vor purta în străfulgerarea lor ceva din simbolul şi înariparea acvilei romane. Dar monumentul mai ascunde şi altceva: soldatul necunoscut, luat din grămada de eroi, morţi pentru patrie, căzuţi la Pravăţ, pe Valea Dâmboviţei, la adăpostul unei porţi de bronz, operă a sculptorului Schmidt, care a imortalizat o scenă din avântul românesc de la Pravăţ.”, sunt cuvintele ctitorului despre opera sa amplasată în centrul parcului.
- Primarul Paul Marin: „Mă deranjează animalele care intră şi calcă pe postament. Am vrut să fac o împrejmuire, dar n-am putut lua avizul”
Imaginea Monumentului Eroilor este afectată, însă, de şirul de căsuţe distruse, rămase din vremea funcţionării „Taberei de la Stoeneşti”. Lângă parcul central se află vila amiralului Dan Zaharia, cea mai frumoasă construcţie din comună, realizată după proiectul arhitectului D.I. Berechet. În faţa ei… o întindere de teren cât vezi cu ochii, unde a existat, înainte de perioada comunistă, un parc splendid cu trandafiri şi nu numai.
Dacă asupra acestei proprietăţi Primăria nu are cum interveni pentru îmbunătăţirea imaginii alterate de trecerea timpului şi lipsa folosinţei, în schimb, sunt planuri pentru a continua amenajarea parcului din faţă, în ideea protejării monumentelor despre care am relatat. „Dacă nu întreprindeam lucrări de întreţinere şi reabilitare, în urmă cu 12 ani, nu mai era (n.r. Monumentul Eroilor). Era dărâmat acum. Aici are un merit deosebit Direcţia de Cultură Argeş, pentru că, la acel moment, a dat avizul într-o jumătate de zi. Au văzut că vrem să facem o lucrare bună şi au spus: dacă vreţi s-o faceţi, faceţi-o!”, a adus primarul Paul Marin în actualitate un moment petrecut mai demult, în care a colaborat foarte bine cu cei de la Cultură.
Aceştia n-au mai fost atât de deschişi când primarul Marin a avut nevoie de avizul lor ca să refacă împrejmuirea parcului din centrul localităţii. „Mă deranjează animalele care intră acolo, calcă pe postament şi deteriorează treptele. Am vrut să fac o împrejmuire, aşa cum este împrejmuirea din faţă. Cu proiect, cu tot. N-am putut lua avizul şi, prin urmare, n-am putut s-o fac. Dar sper că, în acest an, ne-om înţelege şi ne vor da avizul şi o să facem şi împrejmuirea, căci este necesară, cu o portiţă frumoasă la intrare, care să se deschidă şi să se închidă automat. Zona a fost prevăzută cu fântână arteziană, dar fântâna care era acolo era un coş de gunoi. Acum funcţionează în condiţii bune şi mulţi vizitatori intră acolo. Avem tunuri fabricate în 1885, cu care au luptat în Primul Război Mondial.”, afirma, de curând, edilul care, probabil, nu va ceda până când nu va vedea realizată protecţia pentru moştenirea lăsată comunei de amiralul Dan Zaharia.