În această primăvară, primarul de la Stoeneşti a primit oaspeţi din China, care au venit să vadă localitatea, în special, terenurile disponibile. Interesul acestora este de a deschide un centru de colectare a fructelor de pe întreaga Vale a Dâmboviţei. Primarul Paul Ion Marin i-a plimbat peste tot şi, în dorinţa ca afacerea să se concretizeze, este dispus să vorbească şi cu proprietarii particulari de suprafeţe, pentru a asigura necesarul de care au nevoie chinezii. Afaceriştii au venit, au văzut şi s-au angajat că revin, mai cu seamă că Stoeneşti se pretează unei astfel de activităţi.
- În prezent, cea mai puternică unitate economică de pe cuprinsul localităţii este cariera de argilă
Cum o duce comuna din punct de vedere economic? Stoeneşti, la fel ca majoritatea comunelor din Muscel, a avut o forţă de muncă substanţială, distribuită între Combinatul de Lianţi şi Uzina ARO. Fabrica de ciment şi-a redus mult numărul de angajaţi, datorită tehnologiilor moderne de lucru, iar ARO este „istorie”. Potrivit primarului Paul Ion Marin, cea mai puternică unitate economică de pe cuprinsul localităţii este cariera de argilă, unde lucrează în jur de 40 de persoane: şoferi, excavatorişti, paznici, manevranţi etc. Un lucru bun, în opinia edilului. Apoi sunt ateliere de debitare a lemnului, care dau de lucru la aproximativ 50 de locuitori. Altă ocupaţie care se încăpăţânează să rămână de actualitate şi bine că se întâmplă aşa: creşterea animalelor, adică oi şi vite, îndeletnicire specifică zonei.
„Nu prea avem spaţiul necesar ca să poţi să dai drumul unei zone industriale. Unde? Este deal. Combinatul a achiziţionat acele terenuri, pentru că deal îi trebuia.”, spunea primarul, care are o colaborare bună cu cei de la Holcim, datorită alegerii localităţii pentru una dintre activităţile desfăşurate. „Dumnealor aveau trei puncte pentru argila specială de care aveau nevoie în aliajul de fabricare a cimentului: Stoeneşti, Boteni şi Mioarele. Şi aici este nevoie de nişte discuţii manageriale ca să poţi să apropii investitorul. L-am apropiat şi avem numai de câştigat. Nu vorbesc că am câştigat numai noi, comunitatea, dar au câştigat şi oamenii de la care au cumpărat pământul. Au cumpărat la nişte preţuri la care niciodată nu l-ar fi putut vinde. Au fost preţuri foarte bune.”, relata şeful Executivului despre unul dintre contributorii de bază la bugetul comunei.
- Dezvoltatorul matriţeriei de la Schitu Goleşti a „testat” mai întâi Stoeneşti, care nu a avut suprafaţa de teren necesară
“Cei care au făcut matriţele la Schitu Goleşti prima dată au venit la mine. I-am dus prin toată localitatea. „Facem şi gaze… Unde să mă instalez?” Lor le trebuiau cel puţin două hectare, loc pentru construcţie. Noi nu avem, pentru că suntem pe văi, la poalele Muntelui Leaota.”, spunea primarul Paul Ion Marin.
Pentru că a pomenit de Leaota, anul trecut, Primăria a refăcut drumul, întrucât nu se mai putea urca, în condiţii de circulaţie cu un autoturism de teren. „Dar nu se mai putea urca nici cu un astfel de vehicul, pentru că îl rupsese apa. Dar l-am făcut anul trecut şi sperăm că ne ţine, pentru că n-au fost ploi mari.”, a precizat edilul.
- Primarul Paul Marin, despre oaspeţii din China: „Au promis că se întorc şi că încercăm să găsim soluţii ca să construiască ei un centru de colectare a fructelor”
Revenind la activităţile economice de care are nevoie comuna pentru a-şi asigura resursele necesare bugetului local, şeful Executivului de la Stoeneşti a primit, în urmă cu câteva luni, musafiri din Asia, scopul acestora fiind de a identifica un imobil pe măsura afacerii intenţionate: un centru de colectare a fructelor. „Acum două-trei luni, am avut o delegaţie de chinezi. Am avut nişte tratative cu dumnealor şi au promis că se întorc şi că încercăm să găsim soluţii ca să construiască ei un centru de colectare a fructelor. Nu numai fructe de pădure, inclusiv mere, prune… vor să achiziţioneze toată Valea Dâmboviţei. Pentru aşa ceva cred că aş avea spaţiu să le dau. Am fost cu ei prin localitate şi am stabilit câteva locuri, unde s-ar putea. Am putea să cumpărăm terenuri şi de la persoane fizice. Nu se pune în discuţie. Dacă ar veni prietenii noştri chinezi, ar fi nemaipomenit, căci am putea deschide un astfel de centru care se pretează la noi.”, relata primarul Paul Ion Marin. M.B.