- În afara promovării directorului Poliţiei Locale la un salariu de 13.282 lei, apar doi şefi noi cu lefuri de 10.444 lei fiecare
Timp de trei ani şi jumătate, şefului Poliţiei Locale, Dragoş Nicolae, i s-a reproşat constant de către şefa Executivului o comunicare defectuoasă şi o reacţie în aceeaşi notă, atitudine răsplătită cu un spectaculos salt profesional: funcţia de director executiv şi un salariu brut de 13.282 lei. Cu 2.838 lei mai mult faţă de cât câştiga ca şef de serviciu. Cum o fi să-ţi crească salariul dintr-o dată cu aproape 3.000 de lei?! Fără să fi făcut nimic, dar nimic, care să justifice acest adaos cu care atâtea familii trăiesc într-o lună! Promovarea profesională a lui Dragoş Nicolae se produce în contextul ascensiunii Poliţiei Locale, cea mai păguboasă structură a Primăriei – mare şi degeaba -, de la statutul de serviciu la cel de direcţie.
Ascensiune care îi profită, în primul rând, şefului Poliţiei Locale, care devine director executiv, plătit cu aceeaşi leafă încasată de directorul economic Violeta Iarca şi directorul Direcţiei Sociale, Cătălin Bădiţa. Firesc era, de vreme ce apare un post nou în organigramă, cel de director executiv, să se dea concurs pentru ocuparea lui, nu să promoveze de la sine un şef din a cărui neputinţă de a conduce Poliţia Locală se produc aceste schimbări despre care relatăm. Însă ne amintim că nici Cătălin Bădiţa n-a susţinut vreun concurs când Serviciul Social s-a transformat în Direcţie Socială, fiind azvârlit de valul schimbărilor pozitive într-o funcţie mai călduţă decât cea deţinută. Numai la stat sunt posibile aceste anomalii, pentru că statul nu manifestă interes de a recruta cei mai buni oameni, deşi există disponibilitatea şi posibilitatea (legală) de a-i remunera mulţumitor.
Motivul pentru care Dragoş Nicolae este împins profesional în faţă este intenţia de a face loc în ierarhie pentru doi şefi noi, care să coordoneze cele două servicii în care va fi împărţită Direcţia Poliţia Locală. Altfel spus, peste Poliţia Locală vor fi doi şefi noi, iar Dragoş Nicolae va fi şef peste aceştia.
- La o populaţie de 33.258 de locuitori, potrivit Institutului de Statistică, administraţia publică locală poate avea maximum 300 de angajaţi
Grila de personal a Primăriei Câmpulung, cu instituţiile subordonate, fără domeniile Învăţământ, Sănătate şi Asistenţă Socială, este adaptată unei populaţii de 33.258 de persoane, comunicată de Instituţia Prefectului Argeş, printr-o adresă din 2 aprilie 2024. 33.258 este numărul de locuitori ai Câmpulungului potrivit Institutului Naţional de Statistică, la care se raportează numărul maxim de posturi admis pentru Primăria Câmpulung, 300. La acelaşi indicator se raportează şi cele 37 de posturi acceptate pentru Poliţia Locală şi cele 10 destinate personalului care va implementa proiecte din fonduri externe nerambursabile.
Potrivit recensământului din 2021, trăiesc la Câmpulung 27.574 locuitori. Nici în 2011, la precedentul recensământ, nu eram 33.258, câţi figurăm la Institutul de Statistică, ci 31.767 locuitori.
Însă baza calculării numărului de posturi în administraţia publică locală o constituie evidenţa Statisticii, care, fireşte, avantajează municipalitatea. Dacă raportarea s-ar fi făcut la rezultatul recensământului de acum trei ani, schema cu angajaţii Primăriei ar fi intrat serios la apă. Oricum, s-a diminuat cu 10%, toamna trecută, ca urmare a măsurilor de economisire a banului public impuse de Guvern, care vede mai uşor paiul înfipt în retina administraţiilor publice decât bârna din propriul ochi. Am relatat, într-un articol anterior, despre pierderea a 24 de poziţii din statul de funcţii – 15 la Primărie, 8 la ADP şi unul la Muzeu -, poziţii care erau vacante.
- Apar doi şefi noi care câştigă cât câştiga Dragoş Nicolae înainte de a avansa ca director
Ce intrigă este viziunea de a face funcţional un departament contestat de marea majoritate a câmpulungenilor, care promovează din toate punctele de vedere. Primăria nu poate desfiinţa hodoronc-tronc Poliţia Locală, cum cere comunitatea câmpulungeană, nemulţumită că ţine în cârcă un sistem nefolositor, dar consumator de resurse financiare. Şi nu puţine. 3,4 milioane de lei într-un an, risipite pe salarii şi funcţionarea unui serviciu propulsat la rang de direcţie!
În afara lui Dragoş Nicolae, „sancţionat” cu o chenzină de director executiv, plătită din banii celor care vor să dispară Poliţia Locală, apar doi şefi noi, fiecare retribuit cu câte 10.444 lei. Cei doi vor conduce Serviciul Monitorizare Domeniul Public şi Privat şi Serviciul de Ordine, Linişte Publică şi Paza Bunurilor.
Posturile acestora nu depăşesc schema de 37 de angajaţi. Unul este cel al lui Dragoş Nicolae, post care va fi mutat la noul serviciu creat, cel de Monitorizare a Domeniului Public şi Privat. Al doilea şef de serviciu apare ca urmare a desfiinţării unei funcţii de poliţist local de la Compartimentul în domeniul Evidenţei Persoanelor, care este eliminat din structura Poliţiei Locale.
Serviciul Monitorizare Domeniul Public şi Privat va reuni Compartimentul în domeniul Protecţiei Mediului, al Disciplinei în Construcţii şi Afişaj Stradal şi al Activităţilor Comerciale şi Compartimentul în domeniul Circulaţiei pe Drumurile Publice. Iar Serviciul de Ordine, Linişte Publică şi Paza Bunurilor rezultă din promovarea compartimentului cu aceste atribuţii la rangul de serviciu.
În esenţă, reorganizarea Poliţiei Locale este rezumată astfel: serviciul public este transformat în direcţie structurată în două servicii, având conducerea asigurată de un director executiv şi doi şefi de servicii.
- În loc să sancţioneze pentru treaba făcută prost, Primăria înmulţeşte şefii
În această formulă, city-managerul Ioana Marcu este convinsă că Poliţia Locală va funcţiona altfel decât până acum, în replică la scepticismul lui Constantin Ivan faţă de măsurile Executivului de a face eficient un domeniu care a „şchiopătat” de la înfiinţarea în urmă cu 15 ani. Cu toate stimulentele oferite cu generozitate de Primărie care, anul trecut, le-a umflat norma de hrană la 48 de lei, sumă acordată pe zi calendaristică.
„Conducerile nu se suprapun – a precizat Ioana Marcu la remarca lui Constantin Ivan -, fiecare serviciu ar fi subordonat unui şef cu atribuţiuni specifice în serviciul pe care îl gestionează. Un singur director la 37 de oameni este insuficient. Nu poate urmări un număr atât de mare de oameni. Este nevoie de descentralizare, de delegare de atribuţiuni şi de creare de praguri ierarhice în organigramă, pentru a putea gestiona în mod corespunzător activităţile şi implementarea lor. Şi stabilirea de obiective şi urmărirea lor pe parcurs.”
Aceasta este trebuinţa la stat, căci în privat, unde angajările se fac pe bază de competenţă, salariaţii nu au nevoie de un şef care să le sufle în ceafă şi să le spună ce au de făcut. Nici la Poliţia Locală nu era nevoie de şefi intermediari, din cauză de imposibilitate de comunicare cu Dragoş Nicolae. Când angajatul este serios, responsabil, conştiincios, n-are nevoie de un şef care să-l păzească ori care să-l împingă de la spate să muncească. Munceşte din datorie. Însă Primăria ştie ce are în „ograda” Poliţiei Locale şi, de aceea, înmulţeşte şefii, în loc să treacă la aplicarea măsurilor graduale de sancţionare când treaba „scârţâie”.