Fundaţia „Acasă în Muscel”, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor – Filiala Argeş, au organizat, la Câmpulung, proiectul „CulturAct”. Proiectul, derulat cu fonduri europene şi cofinanţat de Primăria Câmpulung, a vizat aducerea poveştilor şi clădirilor din oraş mai aproape de tineri şi vizitatori, prin crearea unor trasee specifice în oraş, care să cuprindă anumite obiective care merită vizitate.
Proiectul a fost împărţit în două etape: partea dedicată istoriei, care s-a derulat în luna noiembrie a anului 2023 şi partea dedicată arhitecturii, care s-a derulat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2024. Astfel, odată cu încheierea celei de-a doua părţi, intitulată „Luna Arhitecturii”, Fundaţia Acasă în Muscel a organizat la Vila Vlădescu un eveniment prin care a marcat finalizarea proiectului „CulturAct”, alături de partenerii acestora, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Argeş, printr-o dezbatere despre cum se poate aduce arhitectura dintr-o zonă de patrimoniu mai aproape de oameni. „De ce mai aproape de patrimoniu? Câmpulungul are peste 100 clădiri de patrimoniu pe care noi, în cadrul proiectului „CulturAct”, ne-am străduit să le scoatem în evidenţă cât mai mult, creând trei trasee de explorare ale oraşului, care au fost lansate în luna aprilie. De asemenea, organizăm o serie de activităţi culturale şi educaţionale în jurul a tot ce înseamnă clădire valoroasă în oraş.”, a amintit Alina Matache, directorul executiv al Fundaţiei „Acasă în Muscel”.
- Un reprezentant al Ministerului Culturii și doi arhitecţi, invitaţi de seamă ai evenimentului
Arhitectul Dragoş Dordea, membru al Ordinului Arhitecţilor, a deschis evenimentul, punctând motivul care a stat la baza colaborării cu Fundaţia „Acasă în Muscel” pentru derularea proiectului „CulturAct”. „Ca parte a evenimentelor pe care le organizăm în cadrul bienalei Oltenia-Muntenia 2024, împreună cu Fundaţia „Acasă în Muscel”, ne bucurăm de această colaborare pentru a introduce interesul nostru pentru clădirile existente şi utilizarea lor corectă şi punerea în valoare a acestora. Tema bienalei noastre duce până în epoca postbelică, unde sunt, chiar şi în Câmpulung, clădiri cu o anumită valoare arhitecturală, care în viziunea viitorului sau a proiectelor de eficientizare, de modernizare, trebuie păstrată o atenţie şi asupra calităţilor arhitecturale anterioare. Acelaşi lucru se pune şi cu patrimoniul, cu clădirile vechi, pentru că în această paradigmă de eficienţă, de energie, care ne înconjoară, multe dintre ele pot suferi intervenţii chiar ireversibile, majore, de deteriorare a aspectului exterior, interior, a valorilor care le-au consacrat şi care au făcut ca aceste clădiri să consacre, la rândul lor, poate chiar oraşe întregi, cum este Câmpulungul. De aceea, ne-am gândit să invităm în acest cadru reprezentanţi ai Ministerului Culturii.”, a transmis arh. Dragoş Dordea.
În cadrul evenimentului, unul dintre invitaţi a fost Silvia Costiuc, Consilier superior, Serviciul de arheologie şi patrimoniu construit, Direcţia Patrimoniului Cultural, Ministerul Culturii. Aceasta a prezentat publicului prezent aspecte generale ale patrimonoiului şi, mai cu seamă, asupra clădirilor monument, astfel încât atât proprietarii acestora, cât şi cetăţenii, să înţeleagă mai bine mijloacele de protejare a acestui patrimoniu şi care sunt beneficiile pe care proprietarii le-ar putea obţine de pe urma unor astfel de clădiri monument.
O altă prezentare în cadrul evenimentului a fost realizată de arhitect Ruxandra Nemţeanu, expert pe monumente, care a povestit despre o clădire iconică a Câmpulungului, respectiv Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, prezentând un istoric mai recent al monumentului istoric.
De asemenea, arhitect Oana Floarea a susţinut o prezentare despre un proiect premiat la Bienala Anuală de Arhitectură Bucureşti, despre restaurare şi modernizare a unei clădiri interbelice moderniste de valoare, respectiv Vila inginer „Constantin Buşilă” din str. Rabat, nr.1, Bucureşti.
- Vila Vlădescu, part a ansamblului „CoArt”, este în proces de reabilitare
Evenimentul s-a încheiat cu o parte dedicată chiar locaţiei în care a fost organizat, respectiv Vila Vlădescu. Arhitectul Cristian Bălan, cel care a făcut proiectul cafenelei „CoArt” şi care, în prezent, se ocupă şi de reabilitarea Vilei Vlădescu, împreună cu Călin Busuioc, proprietarul vilei, arhitect Alexandru Răuţă, preşedintele Ordinului Arhitecţilor – Filiala Argeş, şi prof. dr. Carmen Oprescu, au prezentat proiectul de renovare a Vilei Vlădescu. „Pentru mine a fost o cercetare, am descoperit multe lucruri. S-a intervenit destul de „brutal” în perioada comunistă şi, decopertând-o, am descoperit cum comunicau camerele înainte, pe unde existau izvoare, pe unde s-au deschis şi s-au închis. Beciul casei era umed, fiind un mic izvor acolo, dar între timp s-a făcut un dren şi s-a uscat. Ne-am hotărât să o luăm încet, iar această expoziţie este prima pe care o organizăm în acest spaţiu, practic, l-am inaugurat pentru activităţi de felul acesta. Şi cafeneaua a fost gândită ca să poată să găzduiască întâlniri de acest fel, dar şi ca o sursă de venit pentru ce o să încercăm să facem mai departe, iar lucrurile nu sunt foarte uşoare din punct de vedere al fondurilor.”, a relatat arhitectul Cristian Bălan.
În completarea celor spuse de arhitect, proprietarul Vilei Vlădescu, Călin Busuioc, a adăugat că: „Iniţial, plecasem pe ideea de a face spaţii de cazare şi de expoziţie, cu mici ateliere, făcute undeva la mansardă, dar cred că nu o să reuşim atât de mult din cauza fondurilor, dar sperăm ca încet-încet să reuşim să facem spaţiile de cazare. Vrem să facem ateliere de pictură, de creaţie. De aceea, s-ar fi pretat podul pentru aşa ceva. Intenţiile sunt bune, nu vrem să cedăm, cu toate că este greu, volum mare de muncă şi efort financiar destul de mare, dar o luăm pe etape, tocmai de aceea am rămas la stadiul acesta de câţiva ani, dar am modificat foarte bine ceea ce s-a schimbat la ea, aceasta fiind şi intenţia. Am încercat să recondiţionăm uşi, ferestre, ce putem să păstrăm din ce a fost. Instalaţia electrică este aceeaşi, doar am verificat-o, s-a lucrat pe ea. A fost verificată de la beci până la pod. Probabil că la anul vom fi la o altă etapă, să avem o mică realizare.”.
Robert Adrian ŞTEFAN