Fostul comandant al pompierilor câmpulungeni, lt. col. (r) Grigoraş Bălălău, a trecut la cele veşnice. Acesta s-a aflat în slujba cetăţenilor mai bine de 25 de ani, luptând cu focul şi calamităţile naturale. Lt. col. Grigoraş Bălălău a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti în 1984, fiind repartizat la Grupul de pompieri din Hunedoara. În anul 1989 ajunge la Secţia 2 pompieri Piteşti unde rămâne până în anul 1994 când este transferat la Secţia de pompieri din Câmpulung, de unde a ieşit la pensie. A fost comandant al acestei unităţi de două ori: între anii 1996 şi 1998 şi din 2004 până în iulie 2009.
- „Veșnică prețuire, domnule Comandant! Avem onoarea să vă salutăm!”
Cristian Bărbulescu, locotent pe vremea aceea, a fost cel care a preluat frâiele unităţii de pompieri după pensionarea lui Grigoraş Bălălău. Numai cuvinte de bine a avut la adresa acestuia într-o declaraţie, în exclusivitate, pentru Evenimentul Muscelean: „Personal l-am cunoscut pe domnul Locotenentul colonel ( în rezervă) Bălălău Grigoraș la începutul anului 2000, atunci când dânsul s-a reîntors după un periplu prin structuri de pompieri din Argeș, la Câmpulung. Era atunci locțiitorul comandantului de subunitate, ulterior ( 2005) ocupând funcția de Comandant de Detașament, până la 30 iunie 2006. S-a născut, pe 6 septembrie 1963, și a copilărit pe meleaguri muscelene, în comuna Poienarii de Muscel. A fost greu încercat de viață încă din pruncie. La numai 9 ani și-a pierdut tatăl. A învățat și muncit alegând la majorat să devină pompier. Chiar ofițer de pompieri. Cu pași mărunți, dar siguri, și-a clădit cariera. După stagiul militar efectuat la unitatea de pompieri din Bradu (Grupul de Pompieri Argeș), a urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Pompieri București – Băneasa, ulterior absolvind Facultatea de Drept Craiova. A fost încadrat apoi ca locțiitor al comandantului Detașamentului Bradu, afirmându-se prin ambiție, seriozitate, perseverență, curaj pe timpul misiunilor, remarcându-se însă și ca om, bun camarad, bun șef. La cârma Detașamentului de Pompieri Câmpulung a reușit să creeze, să strângă în jur, un colectiv bun, oameni care curând aveau să îi calce pe urme. Un moment dificil în activitate a fost trecerea de la stagiul militar obligatoriu la profesionalizarea structurii de pompieri (2006-2007). Și să nu uităm de sutele de intervenții pe care le-a condus, în sprijinul semenilor. La 30 iunie 2009 a ales să se retragă lângă familie, lângă soție și lângă cei doi copii, astăzi oameni adevărați, crescuți în spiritul său vertical și onest. Din păcate, mult prea devreme, pierdem astazi un ofițer bun, un tată, un prieten și un camarad bun. Veșnică prețuire, domnule Comandant! Și pentru ultima dată: „Avem onoarea să vă salutăm!”
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
A.B.