Al treilea eveniment important derulat în decurs de o săptămână în comuna Lereşti, după Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi primirea oficială a descendenţilor jurnalistului american Harry Morgan, pentru celebrarea a 50 de ani de la nunta americanilor în Muscel, l-a constituit lansarea unui proiect medical în premieră europeană. Obârşia lereşteană a medicului Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a determinat alegerea acestuia pentru locul startului proiectului 4P-CAN, un program de cercetare şi inovare în materia prevenţiei cancerului. Autorităţile de la Lereşti şi-au manifestat deschiderea pentru susţinerea acestei iniţiative generate de o realitate cutremurătoare: Argeşul este, din păcate, peste media naţională la cazurile de îmbolnăviri de cancer.
- Dr.Marius Geantă: „A fost tot timpul o provocare: cum facem ca un subiect atât de complicat, cum este cancerul, să-l aducem în societate? Cum facem ca să-i implicăm pe oameni în cercetare?”
Dr.Marius Geantă este coordonatorul proiectului 4P-CAN implementat în judeţul Argeş şi, în particular, în comuna Lereşti.
Centrul pentru Inovaţie în Medicină, o organizaţie non-profit, centrată pe cercetare, dezvoltare, inovare, a lucrat foarte mult pe tema cancerului, împreună cu decidenţii de la Bruxelles. „Subiectul nu este simplu. În mod tradiţional, când vorbim despre sănătate, ne gândim la spitale, medici şi boli. Or, de fapt, cei mai mulţi oameni sunt sănătoşi, îşi doresc să aibă o viaţă frumoasă, să se bucure de viaţă şi să-şi menţină starea de sănătate. Atunci, a fost tot timpul o provocare: cum facem ca un subiect atât de complicat, cum este cancerul, să-l aducem în societate? Cum facem ca să-i implicăm pe oameni în cercetare? Aceasta a fost o întrebare-cheie.”, a afirmat coordonatorul proiectului lansat la Lereşti.
Potrivit medicului Marius Geantă, există un plan european de luptă împotriva cancerului şi, mai ales, o misiune de cercetare, care are 13 recomandări. „Foarte multe dintre ele vorbesc despre implicarea noastră, a tuturor, în acest demers. Fie că îl numim luptă, demers ştiinţific, cu toţii suntem parte din această misiune. Iar parte din implementarea misiunii este proiectul 4P-CAN, pe care Centrul pentru Inovaţie în Medicină l-a câştigat, anul trecut, în urma unei competiţii. Noi suntem singurii coordonatori ai unui proiect pe programul „Orizont Europa”, cel mai mare program de cercetare din lume, în acest moment. Noi suntem singurii care coordonăm un astfel de proiect pe sănătate în România. De la integrarea în Uniunea Europeană au fost maximum alte 20 de proiecte pe zona sănătăţii coordonate de România. Suntem un consorţiu, care cuprinde 17 organizaţii din 11 ţări. Obiectivul nostru este să privim tema prevenţiei primare a cancerului, cum facem ca să ne menţinem cât mai mult sănătoşi, printr-o perspectivă diferită. Adică să începem să ne uităm de la nivelul comunităţilor locale, al cetăţenilor, să înţelegem ce este important pentru fiecare dintre noi, să folosim instrumente adecvate şi să creăm noi modele mult mai eficiente.”, a explicat dr.Marius Geantă.
„Cu toţii aţi auzit despre diverse programe de prevenţie: să nu mai fumăm, să scădem în greutate, să ne facem testul Papanicolau, în cazul doamnelor ş.a.m.d. Acest gen de intervenţii scapă din vedere cea mai mare parte a determinanţilor stării de sănătate. 60% din ceea ce influenţează sănătatea noastră este reprezentat de factori sociali şi factori care ţin de comportamentul individual. 22% sunt factori biologici şi factori genetici, 7% sunt factori de mediu, poluanţi atmosferici şi doar 11% din sănătatea noastră este influenţat de sistemul de sănătate. Atunci, exemplul clasic pe care vi l-am dat mai devreme este cel al mesajelor „să renunţăm la fumat”, care vin dintr-o zonă foarte îngustă de sub 11% şi care încearcă să atingă o populaţie foarte mare, dar care nu este întrebată înainte, nu este cunoscută în detaliu, nu ştim ce cred oamenii despre acest subiect. Şi atunci nu ne surprinde foarte tare că majoritatea programelor, în România sau oriunde, de fapt, nu-şi ating potenţialul.”, a mai spus medicul Marius Geantă.
- Prof.Gabriel Hâncean: „Deciziile pe care noi le luăm, în acest moment, cu privire la stilul nostru de viaţă vor afecta acea variantă a noastră din viitor”
Echipa de implementare a proiectului are experţi pe toate categoriile care influenţează sănătatea. Gabriel Hâncean, profesor de Sociologie şi preşedintele Societăţii Române de Sociologie, s-a referit la componenta de 60%, ignorată până acum. Procentul de 60%, spunea acesta, înseamnă un lucru simplu: putem să controlăm starea noastră de sănătate. „Evident că nu-mi imaginez că există cineva în sală care îşi doreşte să ajungă vreodată la spital. Şi pentru că nu ne dorim acest lucru, putem să influenţăm în mod direct această chestiune. Ce înseamnă 60%? Din acest procent, 26% este legat de ceea ce facem: cât de mult dormim, cum dormim, dacă facem sau nu o activitate fizică, cum ne alimentăm ş.a.m.d. Mai avem un procent de peste 30% legat de modul în care interacţionăm cu ceilalţi. Cei care se află în jurul nostru ne afectează starea de sănătate, după cum şi noi, prin ceea ce facem, afectăm starea de sănătate a celorlalţi. Calitatea sănătăţii noastre este asociată în mod direct cu starea de sănătate a celorlalţi şi invers. (…) Suntem cei care ne controlăm propria stare de sănătate. Deciziile pe care noi le luăm în acest moment cu privire la stilul nostru de viaţă, calitatea alimentaţiei ş.a.m.d., vor afecta acea variantă a noastră din viitor. Şi acea variantă a noastră din viitor ne poate mulţumi pentru deciziile pe care le luăm în acest moment cu privire la sănătate.”, a afirmat acesta.
- Dr.Cosmina Cioroboiu: „Atunci când vorbim despre sănătate, vorbim despre o stare de bine din punct de vedere fizic, psihic, social”
Medicul Cosmina Cioroboiu, expert în Sănătate Publică, a atins în mesajul său perspectiva sistemului de sănătate. „Lumea, atunci când vorbeşte despre sănătate, se referă la spital, acces la servicii medicale, la tratamente etc. Această parte influenţează doar 11% din starea de sănătate a individului, fie că ne referim la servicii medicale preventive, servicii medicale curative sau servicii medicale recuperatorii. Este o componentă foarte mică. Cea mai mare pondere o au stilul de viaţă al unui individ şi toţi factorii care intervin asupra stării de sănătate. Stilul de viaţă înseamnă alimentaţie, sedentarism, fumat, alcool ş.a.m.d. Nu degeaba, atunci când mergem la medic, pe lângă tratamentul curativ pe care ni-l dă, vin şi aceste recomandări care ţin de stilul nostru de viaţă. Stresul joacă un rol foarte important în determinarea stării de sănătate a indivizilor.”, a precizat dr. Cosmina Cioroboiu.
Cum putem defini sănătatea? „Organizaţia Mondială a Sănătăţii stabileşte că, atunci când vorbim despre sănătate, vorbim despre o stare de bine din punct de vedere fizic, psihic, social, nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.”, a continuat aceasta, accentuând faptul că se pierde din vedere partea preventivă: analize medicale şi grija de stilul de viaţă, înainte de a ajunge în spital şi a pune presiune pe sistemul de sănătate, care este foarte aglomerat.
Întrucât studiul se realizează în comuna Lereşti, aceasta a punctat că: „Mediul în care trăiesc cetăţenii este important şi din punct de vedere al sanitaţiei, al habitatului, al faptului că au acces la apă potabilă, la canalizare. Lucruri care nouă ni se par foarte simple, dar, dacă nu ar fi această infrastructură, ar fi foarte greu să menţinem starea de sănătate.”
- Dr.Bianca Cucoş: „Suntem într-un moment foarte important, în care putem să înţelegem că depinde de noi să contribuim la menţinerea propriei stări de sănătate”
Dr.Bianca Cucoş, medic specialist Genetică Medicală, a acoperit prin mesajul său segmentul de 22% de determinanţi biologici şi genetici. „Ne aflăm într-un moment de revoluţie biologică şi de revoluţie a tehnologiilor care ne permit să ne caracterizăm sănătatea la o rezoluţie fără precedent, la nivel molecular, dar şi de a integra alte date: date de mediu, date de care ţin de comportament. Bolile cronice, care au cel mai mare impact în societate, cancerul, bolile cardio-vasculare, sunt determinate de un complex de factori. Ne aflăm în cel mai bun moment pentru a caracteriza aceşti factori. Dacă vorbim despre componenta biologică, aş spune că genetica joacă un rol important. Eu mă ocup de acest domeniu şi studiez îndeaproape aceste mecanisme şi, mai ales, în proiectele pe care le derulăm la Centrul pentru Inovaţie în Medicină. Ceea ce ştim în momentul de faţă este că, într-adevăr, cancerul este o boală a genomului, însă sunt multe aspecte de luat în considerare. Cu siguranţă, toţi ceilalţi factori care depind de noi, care pot fi acţionabili, trebuie luaţi în considerare, atunci când vorbim despre modul în care ne menţinem sănătatea, despre strategiile de prevenţie. Există o proporţie mică din totalitatea cazurilor de cancer, de până la 10%, determinate de factori ereditari, factori nemodificabili, care se transmit în familie. Aici se poate interveni prin a detecta precoce, prin a consilia familiile. Cu atât mai mult în aceste cazuri trebuie să ţinem cont de toţi ceilalţi factori modificabili: stilul de viaţă, alimentaţie, activitatea fizică pe care o desfăşurăm. Cred că suntem într-un moment foarte important, în care putem să înţelegem că depinde de noi să contribuim la menţinerea propriei stări de sănătate.”, a afirmat dr.Bianca Cucoş.
Magda BĂNCESCU