În Săptămâna Mare, când tot creștinul face un efort să se abțină de la rău, Anca Coșa a avut încă o sforțare revoltătoare de a pune piedici lucrării de amenajare a Bulevardului Pardon. Marți, 11 aprilie 2023, cu două zile înainte să expire termenul în care Prefectura Argeș putea formula recurs împotriva hotărârii Tribunalului Argeș favorabile Câmpulungului, arhitecta trimitea Prefecturii o hârtie cu un conținut scandalos. Care era tenta demersului lui Coșa, o persoană fără nicio calitate în proces? Probabil, îngrijorată de faptul că prefectul întârzia depunerea acțiunii de recurs la instanța superioară, femeia a încercat să preseze formularea ei. Fiind vorba despre Coșa, care nu mai recunoaște elemente esențiale ale proiectului din 2010 în cel din prezent – care nu este altceva decât un fragment al documentației de acum 13 ani -, nu ne putem gândi decât la următoarea consecință țintită de petentă, “roasă” mai tare de intenția de a obține desființarea a ceea ce s-a lucrat până în prezent decât de lungirea litigiului.
- Coşa a declanșat cea mai mizerabilă acţiune politică anti-Câmpulung
Anca Coșa a fost scânteia care a aprins fitilul manevrat abject de PNL, prin prefectul Radu Perianu. Pe 18 februarie 2022, arhitectei, care forțase cu plângeri și reclamații obținerea unor contracte de proiectare de la Primăria Câmpulung, îi reușea cea mai josnică manevră de blocare a unei lucrări din municipiu. Și nu a oricărei lucrări, ci a celei mai importante, prin care se amenaja cea mai valoroasă zonă din punct de vedere arhitectural și urbanistic a vechiului proiect al centrului istoric: Bulevardul “Pardon”.
ISC a venit în control pe 18 martie 2022 și a întocmit două procese verbale, în baza cărora, pe 24 martie 2022, a sesizat Prefectura în vederea declanșării acțiunii în instanță pentru anularea documentației de autorizare a investiției de modernizare a bulevardului. Pe 16 mai 2022, Radu Perianu deschidea procesul, care a suspendat șantierul rămas încremenit timp de un an.
Coșa este cea care le-a ridicat mingea la fileu liberalilor, care au declanșat un atac politic fără precedent la Câmpulung, lovind cu brutalitate în dreptul cetățenilor de a se bucura de un bulevard finalizat în termenul preconizat de executant.
Vă amintim că proiectantul documentației în baza căreia se reabilitează bulevardul este Conteh Barengott, lidera asocierii formate din cele trei firme ale familiei Răuţoiu, care au câştigat proiectarea şi execuţia în mandatul lui Liviu Ţâroiu. Fostul primar recunoștea că la baza proiectării a stat studiul vechi din timpul lui Călin Andrei, pe care Răuțoiu l-a adaptat realității financiare a prezentului. În primul rând, l-a adaptat sursei de finanțare, care era bugetul local al Câmpulungului, de vreme de finanțarea europeană fusese ratată.
- Coşa are neobrăzarea de a o contrazice pe judecătoarea de la Tribunalul Argeş
De parcă n-a fost de ajuns răul produs unei comunități care nu i-a făcut nimic acestei femei, Coșa a plusat cu o ticăloșie în Săptămâna Mare. Marți, 11 aprilie 2023, cu două zile înainte să expire termenul de recurs, doctorul în Urbanism Anca Coșa trimitea Prefecturii următoarea țidulă, “spre a fi de folos instituțiilor abilitate”.
Așadar, în cea mai sensibilă, spiritual vorbind, săptămână a anului, cea mai importantă săptămână a creștinătății, Coșa se frământa cum să le dea din nou de lucru instituțiilor abilitate. Coșa, cea pe care o vedeți în fotografii purtând la gât un crucifix mai mare decât cel al patriarhului României, pozată lângă crucile și bisericile din oraș, plănuia o nouă lovitură murdară aplicată Câmpulungului.
Pregătirile de Paște ale arhitectei au inclus și o tentativă de a forța depunerea recursului de către prefect, sub forma unei “declarații specifice profesiei de arhitect”. În declarația sa, Coșa contestă raționamentul judecătoarei de la Tribunalul Argeș, care a dat câștig de cauză primarului și Municipiului Câmpulung, făcând trimitere la proiectul din 2010, care avea toate avizele necesare pentru a fi pus în practică.
Poftiți o mostră de mârșăvie marca Anca Coșa frământată de grija fofilării prefectului dezinteresat să continue procesul, fiind pe ultima sută de metri în funcție.
“(…) Declar că proiectul din 2010, al cărui autor sunt, asumându-mi prin semnătură și parafa OAR (n.r. Ordinul Arhitecților din România) întreaga răspundere profesională, nu este proiectul implementat în șantierul ce se desfășoară în prezent, 2020-2023, în municipiul Câmpulung.
Proiectul din 2010 la care fac referire poartă denumirea “Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice și de agrement Complex – Parc Kretzulescu”, respectiv Obiectivul 2 Bulevardul “Pardon” – și are în vedere amenajarea străzilor Negru Vodă și Republicii, fără îngustarea profilului carosabil. Proiectul a fost depus și a participat la mai multe concursuri și bienale de arhitectură, fiind întocmit alături de alți profesioniști recunoscuți la nivel național.
Dau această declarație spre a fi de folos instituțiilor abilitate.
11 aprilie 2023
Cu optimism”, semnează la final Anca Coșa al cărei comportament te pune serios pe gânduri.
O dată, prin momentul ales pentru a impulsiona un recurs abandonat de inițiatorul procesului. A doua oară, prin conținutul revoltător al adresei care, pe cât de scurtă este, pe atât de multe neadevăruri conține.
Înainte de toate, trebuie să precizăm că Anca Coșa a fost un nume dintr-o echipă constituită de proiectantul din București, firma Consilier Construct, avându-l pe arhitectul Adrian Coşa în poziţia de şef de proiect. Echipa de proiectare, din care au făcut parte cinci arhitecţi, 15 ingineri şi un economist, i-a inclus şi pe soţii Anca şi Adrian Coşa.
- Din proiectul din 2010: “Circulaţia pe fiecare sens se va desfăşura pe o singură bandă de circulaţie cu lăţimea de 3 metri”
Legat de îngustarea profilului carosabilului, iată ce aflăm din proiectul tehnic – şi memoriul de arhitectură – al investiţiei din timpul lui Călin Andrei, „Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung prin „Reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”.
„Proiectul propune ca zona Bulevardului „Pardon” să fie redată pietonilor, fără a interzice, totuşi, circulaţia auto, care nu poate fi oprită datorită dorinţei şi obişnuinţei câmpulungenilor de a parcurge acest spaţiu cu maşina. (…) Se propune, pentru a rezolva această problemă, păstrarea, adiacent pastilei centrale, de o parte şi de alta, a două fluxuri de circulaţie auto în lăţime de 3,50 metri, unul pentru strada Negru Vodă, cu păstrarea sensului spre nord, şi celălalt pentru strada Republicii, cu păstrarea sensului spre sud.
Celelalte benzi carosabile, de lângă trotuarele din părţile laterale ale bulevardului pietonal, folosite astăzi pentru parcare, vor fi repavate cu piatră cubică şi delimitate prin borne, putând fi oferite spre închiriere riveranilor. Taxa de închiriere va fi suficient de mare ca să descurajeze parcarea, astfel încât aceste spaţii să fie folosite ca terase comerciale pentru alimentaţie publică.
(…) Reamenajarea bulevardului presupune suprimarea primei benzi de circulaţie pe ambele sensuri şi extinderea trotuarului cu 3 metri către partea carosabilă. Astfel, circulaţia pe fiecare sens se va desfăşura pe o singură bandă de circulaţie cu lăţimea de 3 metri. La marginea bordurii de delimitare a părţii carosabile s-a prevăzut un spaţiu de 0,4 metri pentru combaterea efectului de bordură.”
Cei 3 metri destinaţi circulaţiei auto erau prevăzuţi pe mai departe cu asfalt, însă diferenţa de 3 metri ataşată trotuarului extins se pava cu piatră cubică. Scrie în proiectul tehnic de acum 13 ani de care s-a folosit, în mandatul său, şi Liviu Ţâroiu, când a refăcut documentaţia numai pentru un fragment al fostului proiect al centrului istoric şi anume Bulevardul „Pardon”.
- În proiectul lui Răuţoiu, banda de circulaţie se menţine la 3 metri, iar trotuarele au o „lăţime variabilă”
În proiectul făcut de Conteh Barengott – mândria familiei Răuţoiu de a proiecta şi executa amenajarea bulevardului -, avându-l ca şef de proiect şi responsabil de lucrare pe inginerul George Răuţoiu, banda de circulaţie se menţine la 3 metri, cu o bandă de încadrare de 0,40 metri, iar trotuarele au o „lăţime variabilă”. Soluţia de amenajare a centrului în mandatul trecut: mixtură asfaltică şi pavaj ornamental.
Primăvara trecută, pe 12 aprilie mai precis, Consiliul Local a aprobat, la propunerea Executivului, modificarea soluţiei tehnice pentru investiţia de pe bulevard. „Pe zona cuprinsă între străzile Istrate Rizeanu şi Mihai Eminescu, în concordanţă cu imaginea istorică şi cu soluţiile implementate în situri istorice asemănătoare din centre urbane protejate, se va renunţa la aşternerea de covor asfaltic pe partea carosabilă, urmând a fi montată piatră cubică din granit, format 10x10x10 cm.” Modificarea s-a făcut cu avizul Ministerului Culturii – Direcţiei Judeţene de Cultură Argeş nr.22 din 15 februarie 2022.
Proiectul din 2010, eșuat în timpul lui Călin Andrei, a fost “spart” în mai multe fragmente. Grădina Publică și Parcul “Kretzulescu”, cât apucase să reabiliteze firma din Alba Iulia, Grup Corint, au rămas nefinalizate. Coșa, se pare, este cauza pentru care Primăria nu se poate atinge deocamdată de “Kretzulescu”, pentru care intențiile de continuare a investiției au existat din primul an de mandat al Elenei Lasconi.
Piața Primăriei a fost făcută, așa cum a fost făcută, cu bani de la bugetul local, în mandatul lui Liviu Țâroiu. Care a grăbit și debutul lucrării la Bulevardul “Pardon”, demolându-l cu două săptămâni înainte de alegerile din 2020. Povestea o cunoașteți: găsind lucrarea începută și fără finanțare, primărița a obținut, pentru prima dată în istoria Câmpulungului, cele 7 milioane de lei necesare achitării prețului rezultat din licitație.
Magda BĂNCESCU