Conducta de aducţiune a Câmpulungului, a cărei vechime a generat două avarii majore în 2022, figurează pe mai departe în bugetul local cu o alocare de 5.425.000 lei. Sumă provenită preponderent de la Ministerul Dezvoltării, gestionarul PNDL, programul accesat în mandatul lui Liviu Ţâroiu pentru a se reabilita unul dintre cele două fire ale magistralei de apă a municipiului. De ce mai apar aceşti bani în bugetul Câmpulungului, în condiţiile în care contractul de finanţare, încheiat de fosta administraţie PSD, a ajuns la termen în decembrie, anul trecut, fără ca lucrarea să fi fost realizată? Elena Lasconi a reuşit prelungirea unui contract ratat, pe durata căruia, timp de patru ani şi jumătate, lucrarea n-a putut fi realizată şi din motive tehnice, şi din motive financiare. În afara extensiei de doi ani, Câmpulungul va primi şi bani în plus, conform devizului actualizat al investiţiei ale cărei costuri, bineînţeles, au crescut în acest interval lung în care nu s-a făcut nimic. Condiţia este ca Primăria Câmpulung să consume 75% din suma ce-i revine conform contractului, după care poate cere fonduri suplimentare.
- Elena Lasconi: „Este esenţial să facem conducta de aducţiune şi, până la sfârşitul anului 2024, să avem o aducţiune nouă”
Informaţii actualizate despre o lucrare cu şanse de a fi abandonată au fost oferite de primăriţa Elena Lasconi la conferinţa de presă de prezentare a bugetului local al anului 2023. Valoarea precizată în buget, 5.425.000 lei, va creşte, a precizat şefa Executivului. „Vom primi bani în plus după ce folosim 75% din ei. După aceea vom putea face act adiţional pentru bani suplimentari de la Ministerul Dezvoltării. Am reuşit, prin negocierile pe care le-am purtat, să prelungim cu doi ani acest contract pentru conducta de aducţiune. Mi se pare că este esenţial să facem conducta de aducţiune şi, până la sfârşitul anului 2024, să avem o conductă de aducţiune nouă.”, a declarat primăriţa Câmpulungului.
Proiectul făcut de Liviu Ţâroiu, pentru care primăriţa a obţinut prelungirea cu doi ani, altminteri banii se pierdeau, era numai pentru reabilitarea unui fir din cele două ale magistralei de apă. În vara anului 2018, Liviu Ţâroiu a încheiat contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru suma de 4.312.010 lei. Atât se angaja PNDL să suporte din totalul de 4.587.133 lei, reieşit din documentaţia efectuată la acel moment.
În primăvara anului următor, licitaţia a fost adjudecată de o asociere formată din patru firme, principala fiind CALA Centrul de Tehnologii fără Săpătură SA. După încheierea contractului cu constructorul, valoarea totală şi cea de execuţie au scăzut la 3.975.892,46 lei, respectiv 3.352.099,10 lei. Aşadar, în 2019 trebuia să înceapă execuţia lucrării estimată la 9 luni, pentru reabilitarea a 3.940 metri de conductă.
Însă, în toamna acelui an, firma din Mureş a reziliat contractul, pe motiv că Primăria nu i-a făcut la timp o plată de 56.000 lei. De atunci, tăcere. Noua administraţie a întors acest proiect pe toate părţile, după ce specialiştii şi-au dat cu părerea că este imposibil de pus în practică. Plus că Primăria nu mai avea nici constructor şi nici nu putea organiza altă licitaţie la valorile din 2018.
În 2022, au venit veşti de la minister, care s-a arătat dispus să plătească un supliment de bani sumei alocate în 2018, pe fondul creşterilor la materialele de construcţii, energie şi combustibili. Prin urmare, se impunea actualizarea valorii investiţiei, care a crescut la 5.425.000,44 lei, din care construcţii + montaj, 4.584.356 lei. Este vorba despre o diferenţă de 1.449.108 lei faţă de valoarea de la licitaţie, pe care ministerul şi-o asuma. În acest parteneriat are şi Câmpulungul partea sa de contribuţie în sumă de 207.829,48 lei.
Cu câteva luni înainte să expire contractul – care ajungea la termen în decembrie 2022 -, Elena Lasconi ne-a declarat că încearcă să găsească o soluţie pentru a obţine finanţarea PNDL. Dar trebuia „umblat” la proiectul cu care s-au amăgit foştii aleşi că-l pot face, deşi gândirea proiectantului, se pare, n-a fost chiar ce trebuia. De data aceasta, este luat în calcul şi un sistem de senzori montaţi pe conductă, care avertizează atunci când debitul este mai mare şi apare riscul unei avarii. De asemenea, sistemul de umplere este avut în vedere, pentru a se cunoaşte exact cât trebuie să li se plătească celor de la Apele Române. M.B.