2.1 C
Campulung Muscel
15/02/2025

Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a omagiat ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu

Astăzi, 15 ianuarie 2023, românii de pretutindeni comemorează una dintre cele mai importante zile de naștere, ziua marelui poet, prozator și dramaturg Mihai Eminescu. În această zi se împlinesc 173 de ani de la nașterea „Luceafărului”, iar Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a organizat evenimentul cultural-artistic „La steaua care-a Răsărit”.

  • Spectacolul oferit de Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a adus un omagiu poetului Mihai Eminescu

Începând cu anul 2011, pe data de 15 ianuarie, se sărbătorește Ziua Culturii Naționale. Această zi a fost aleasă deoarece reprezintă data nașterii marelui poet național Mihai Eminescu. În fiecare an, la 15 ianuarie, se organizează evenimente culturale ca un omagiu adus marilor personalități ale culturii române. Prin aceste evenimente se dorește, totodată, promovarea artei și culturii românești. Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și a marcării zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a organizat Cafeneaua artistică „La Steaua care-a Răsărit”. Evenimentul s-a desfășurat la „Hanul Bărăției”, iar locația nu a fost aleasă întâmplător, de aceea s-a dorit crearea unui mediu desprins, parcă, din perioada interbelică, într-un aer boem.

Programul a fost susținut de către reprezentanții Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”: Ion Liviu Iana, Ștefan George Cojocaru, Nelu Horobeanu, Liviu Florian Coacă, Gina Lola Timofte și Ioana Loredana Radu, alături de mlădițele muscelene: Anamaria Picurici, Ana Lemnaru, Maria Ghiorghițoiu și Aylin Udroiu. În ceea ce privește orchestra, profesorul Cătălin Iancu, la vioară, și Cristi Răduț, la orgă, au asigurat acompaniamentul muzical, alături de tinerele talente. De asemenea, printre invitați, a fost prezentă Gina Pavel, care a susținut numere artistice deosebite, prin talentul și vocea sa unică.

  • Maria Chirtoacă, despre Mihai Eminescu: „Niciodată nu vom putea vorbi îndeajuns despre el, să-l cinstim îndeajuns și nu vom fi în stare să scriem ce a scris și cum a scris Eminescu”

Unul dintre invitații speciali ai acestui eveniment a fost Maria Chirtoacă, profesor și poet contemporan. Aceasta este o mare iubitoare a poeziilor și operelor eminesciene și a ales să vorbească despre viața și marile creații ale poetului Mihai Eminescu. Poetul a fost studiat atât de urmașii săi, cât și de criticii literari. La început, s-a crezut că acesta are o altă naționalitate și nicidecum că este român. „Important este că, deși s-a spus despre el că ar fi fost polonez, rus, bulgar, turc, armean și multe altele, Eminescu rămâne poetul nostru, poet român, născut în țara noastră. El s-a născut ca fiu al lui Gheorghe Eminovici și al Ralucăi Jurașcu. Cu numele de Eminovici a mers mai departe la Cernăuți. A trimis, în anul 1866, poezii la Revista „Familia”, trei poezii, pe care le-a publicat simultan. Cu această ocazie i-a fost schimbat numele în Eminescu. Iarăși, zic eu, a fost un semn ceresc, pentru că acest nume nu poate fi comparat cu nimeni și cu nimic. Îl iubim cu toții, pentru că a fost geniul nostru.”, a specificat Maria Chirtoacă.

Mihai Eminescu a fost o fire neliniștită, iar ca om se zice că era uneori, foarte vesel, foarte vioi, alteori trist și foarte visător. Ca poet, a fost genial, avea o memorie grozavă și un talent inegalabil. Nici înainte, nici după acesta, nimeni nu a reușit să scrie precum a scris Eminescu.

Directorul Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, Liviu Iana, a adăugat: „Cronicarii vremii au menționat, în reportajele lor, că poetul Mihai Eminescu iubea muzica. Nu numai că o iubea, dar o și cânta. Cânta muzica populară. Atunci când se întâlnea cu colegii și avea în față o cafea neagră, stăteau până târziu în noapte și după ce i se „dezlega limba”, chiar și cânta. Avea un glas de tenor, un glas dulce. Avea câteva cântece preferate, pe care le cânta, precum: „Eu sunt Barbu lăutarul” sau „Câte stele sunt pe cer”.

Opera lui Mihai Eminescu este universală și națională. Potrivit Mariei Chirtoacă, „este universală pentru că a cuprins toate temele literaturii universale: timpul, geniul, istoria, iubirea, critica socială. În poeziile sale folosea nu doar un anumit stil, era un poet romantic, iar stilurile se îmbinau în aceeași poezie. Spre exemplu, în poezia „Luceafărul”, regăsim genul epic, genul liric și genul dramatic. Se împletea iubirea cu natura, critica socială cu filozofia și cu istoria. Dintre speciile literare, trebuie să spun că se întâlnește, bineînțeles, idila, în poezii precum „Floare albastră” ; se folosește glosa: „Vreme trece, vreme vine / Toate-s vechi și nouă toate / Ce e rău și ce e bine / Du-te întreabă și socoate”. Întâlnim, de asemenea, romanța, „Pe lângă plopii fără soț/Adesea am trecut, Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut”. În afară de acestea, bineînțeles că pastelul este în planurile principale ale artei sale: „Ce te legeni codrule”, „Somnoroase păsărele”, „Revedere”. Întâlnim, de asemenea, sonetul, întâlnim gazelul, întâlnim și nuvela, romanul, genul pustiu, teatrul, dar și basmul în proză”.

La un moment dat, poetul muscelean Mihail Nicolae Stanca a remarcat faptul că Eminescu, în poeziile sale, obișnuia să folosească termei precum „madonă”, „cruce”, „rugăciune”, „îngeri”, „demoni”, „catapeteasmă”, iar în multe versuri au reieșit caracterul său religios și credința sa în biserica română.

Spectacolul oferit de Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a continuat cu numere artistice atent alese de către reprezentanții Casei de Cultură și colaboratorii acesteia, care au reușit să încânte publicul prezent și să ofere o atmosferă interbelică unică, desprinsă din viața poetului Mihai Eminescu.

Robert Adrian ȘTEFAN

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!