Peste 40 de profesori, directori de şcoli, elevi, părinţi şi agenţi economici au participat la o dezbatere iniţiată de primarul Elena Lasconi şi colegii ei parlamentari USR, veniţi în teritoriu ca să preia propuneri înainte ca noile legi ale educaţiei să ajungă în Parlament. Întâlnirea de joi, 17 noiembrie 2022, de la Restaurantul „Ciobănaşul”, a constituit ultimul eveniment al Caravanei EDU 7, o serie de consultări şi discuţii cu cei implicaţi în actul educaţional, pentru a le afla propunerile şi aşteptările de la viitoarele legi în domeniul învăţământului înainte ca acestea să fie dezbătute de Legislativ. I s-au alăturat primăriţei Elena Lasconi şi viceprimarului Constantin Ţurţulea senatorii Silvia Dinică, Ştefan Pălărie, Irineu Darău şi Narcis Mircescu, ultimul prezent ca gazdă, după cum s-a recomandat, el nefăcând parte din Comisia de Învăţământ a Senatului. Membrii grupului de lucru pe educaţie al USR s-au aflat la Câmpulung, ultima destinaţie a caravanei, pentru a culege idei de care să se ţină cont la aprobarea noilor legi.
- În următorul deceniu, se vor pensiona jumătate din cadrele didactice din învăţământul primar
Potrivit Elenei Lasconi, împreună cu colegii de la USR a avut o dezbatere constructivă, cu o durată de două ore, cu participarea, spre surprinderea ei, a 40 de cadre didactice – profesori şi directori -, elevi, părinţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. Interlocutorii celor patru parlamentari USR au lansat propuneri de corectare a deficienţelor din sistemul de învăţământ, cu care se confruntă în activitatea curentă. „Noua lege a educaţiei, probabil, va fi valabilă în următorii zece ani. În zece ani se schimbă mentalităţi şi dacă această lege va fi una bună – şi colegii noştri ne pot ajuta – înseamnă că România se va face bine. Eu cred că educaţia este cea mai mare problemă pe care o are ţara noastră. Vreau să fie auzită vocea câmpulungenilor acolo unde contează, acolo unde se fac legile.”, spunea Elena Lasconi despre rolul discuţiilor purtate la Câmpulung.
Ea a rezumat dialogul dintre beneficiarii legilor aflate în pregătire şi senatorii care au venit să-i asculte. „După ce am discutat cu toţi cei 40 de invitaţi care au stat cu noi la masă, m-au luat fiori reci. Am un scenariu întunecat, în sensul că, dacă nu se face ceva serios, în zece ani, o să ne ducem în cap ca ţară. Părinţii tineri îşi vor lua copiii, îşi vor face bagajele şi vor pleca în străinătate, unde sistemul funcţionează. Nu ştiu de ce nu luăm un model din Norvegia, din Estonia, care funcţionează brici. Este adevărat că a avut nevoie de zece ani ca să se pună rotiţele în mişcare.”, declara Elena Lasconi.
Primăriţa a vorbit şi despre o realitate gravă, desprinsă dintr-o statistică sumbră: jumătate din cadrele didactice din învăţământul primar vor intra la pensie în următorul deceniu. „Asta este ceva îngrozitor! Pentru că la salariul pe care îl are acum un profesor, nu cred… trebuie să ai un pic de inconştienţă, ca aceea pe care am avut-o eu când am intrat pe acest drum, să-ţi doreşti să fii profesor, pentru 2.000 şi ceva de lei. Nici nu mai beneficiezi de acelaşi tip de respect ca în urmă cu 30 de ani. În condiţiile în care trebuie să stai îmbrăcat cu paltonul în clasă, trebuie să-ţi plăteşti din buzunarul tău dacă vrei să te perfecţionezi partea digitală, pentru că spre digitalizare ne îndreptăm.”, a mai afirmat Elena Lasconi.
- La absolvire, elevul nu poate fi obligat să rămână la firma care a investit trei ani în pregătirea lui
Ce probleme sau provocări, cum le-a numit primăriţa, au ridicat elevii, părinţii şi profesorii? Transportul, prin faptul că nu se decontează contravaloarea deplasărilor şi că unii şoferi nu vor să elibereze bilete elevilor. Altă nemulţumire: insuficienţa numărului sălilor de clasă nu permite cursuri în intervalul 8.00-17.00, prin urmare, se învaţă în ture. „Nu mi se pare normal să pui în cârca UAT-ului o grămadă de cheltuieli cu şcoala, când, practic, ar trebui să ne ocupăm de clădire, de dotări, şi să lăsăm partea de cursuri, de burse în „grădina” ministerului.”, mai spunea Elena Lasconi.
Mai mult, există situaţii sociale cărora statul nu le-a găsit o rezolvare. „Statul nu face nimic pentru aceşti copii. Eu mă gândesc că, la nivel de comunitate, am putea să ne încordăm muşchii şi să reuşim să facem ceva pentru aceşti copii din sponsorizări, din discuţiile cu agenţii economici, dar asta este o soluţie de un an, doi, trei, patru ani. Ar trebui să găsim o soluţie pe termen lung. Îmi spunea doamna Nedelcu, de la Colegiul Tehnic, un lucru absolut incredibil: din 638 de elevi, 300 nu au nici mama, nici tatăl la Câmpulung. Sunt toţi plecaţi în străinătate. Statul nu are nicio gândire. Dacă tu pregăteşti un copil în sistem dual să devină un instalator sau electrician – agentul economic a investit bani pentru elevul respectiv -, nu ai nicio pârghie să ţii elevul care termină Colegiul Tehnic în Câmpulung, la firma cutare, care a investit trei ani în educaţia lui. De vreme ce are mama şi tatăl în străinătate, imediat ce a terminat, copilul şi-a luat bagajul şi a plecat la ei. Pierde statul, pierde agentul economic, pierde şcoala, pentru că doamna director nu se mai poate duce în faţa agentului economic să-i mai ceară iarăşi nişte bani pentru o nouă clasă, ca să formeze oameni care să ştie să facă ceva.”, a povestit un fapt serios primăriţa, pe baza celor discutate cu directorul Adriana Nedelcu, prezentă la dezbatere.
- Copiii de la „Sfântul Iacob” sunt privaţi de burse, pe motiv că-şi permit taxa de 100 de lei
Altă problemă severă, generată de lipsa de coerenţă în gândirea de la nivel central: discriminarea copiilor din învăţământul confesional la acordarea de burse. Elena Lasconi a ţinut să fie prezenţi la întâlnire reprezentanţii Şcolii „Sfântul Iacob”, ai cărei elevi nu beneficiază de burse, pe motiv că-şi permit o taxă de 100 de lei. Însă taxa a fost şi 10 lei. Altfel spus, fiind o şcoală privată, care, însă, percepe o taxă modică, copiii sunt lipsiţi de posibilitatea de a primi burse. Situaţie care îi nedreptăţeşte şi pe copiii proveniţi din familii modeste, privaţi de burse sociale, care se dau pe baza unui dosar care probează faptul că venitul pe cap de membru de familie este insuficient sau este la pragul sărăciei.
„Vechea clasă politică consideră că cine are bani de şcoală privată nu trebuie să primească bursă de la statul român. Câmpulungenii ştiu ce înseamnă Şcoala „Sfântul Iacob” şi cum le sunt educaţi copiii acolo. Sunt multe de discutat, este greu de înţeles, pentru că vorbim despre a schimba mentalităţi, iar asta nu se întâmplă uşor. Poate că mulţi nu vor înţelege de ce avem aceste întâlniri şi, poate, cred că este ceva care să dea bine politic. Dar este mai mult de atât. Cert este că eu sunt liniştită că o să fac tot ce este posibil ca să meargă bine treaba pe partea de educaţie în Câmpulung. Şi putem să facem în viitorul foarte apropiat lucruri pe care ar trebui să le facă statul român, la nivel naţional, lucruri concrete pentru partea de susţinere socială a copiilor care nu-şi permit să-şi ia un sandviş la şcoală, în următorii un an, doi. Dacă ne-am uni, dacă am vorbi unii cu alţii, căci şi agenţii economici sunt părinţi la rândul lor, am găsi o posibilitate să facem măcar o supă caldă pentru un copil care nu are ce mânca la şcoală. Mi-a dat un exemplu Sister că, astăzi, a fost la clasă, unde era un elev cu dizabilităţi puţin agitat. Cât de mult a însemnat faptul că era un coleg în spatele lui, care a făcut doar atât: i-a pus mâna pe umăr. Şi s-a liniştit. Cât de important este să simţi că nu eşti singur! Cancerul şi diabetul nu sunt bolile care ne omoară, ci singurătatea şi stresul.”, a încheiat Elena Lasconi.
Magda BĂNCESCU