Ca preşedinte al Regiunii Sud Muntenia a LIONS România, căreia îi aparţine Clubul LIONS „Negru Vodă” Câmpulung, Carmen Bârloiu le-a adresat participanţilor salutul de „bun venit” la Conferinţa „Access to Diabetes Care”, organizată în parteneriat cu Şcoala Sanitară Postliceală „Prof.dr. Nanu Muscel”, de Ziua Internaţională a luptei împotriva diabetului. Celor doi iniţiatori li s-a alăturat, cu rolul de gazdă, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, un partener statornic al membrilor LIONS la diferitele acţiuni educative şi sociale, derulate în sprijinul comunităţii câmpulungene. Ziua de 14 octombrie, data aleasă pentru a marca lupta împotriva unei maladii extrem de răspândite în rândul copiilor şi adulţilor, a fost punctată printr-o acţiune solidă, utilă, în scopul responsabilizării oamenilor de a pune sănătatea pe primul loc în topul preocupărilor lor. Invitaţii zilei au fost medicii Silviu Mănescu – medic neurolog, Tabita Stănoiu – medic de familie, Andreea Chirulescu – medic diabetolog şi Cristina Oancea – medic diabetolog.
- Diabetul, o povară pentru bolnav, pentru familia lui, pentru sistemul medical şi pentru societate
Campaniilor derulate de LIONS, cea mai mare organizaţie de service din lume, la nivel internaţional, naţional şi local, li se adaugă şi cele întreprinse la Câmpulung nu doar cu titlu simbolic, în ziua în care se marchează lupta cu teribila boală. Medicul Silviu Mănescu, coordonatorul unui proiect necesar derulat în municipiul nostru, afirma, în cadrul evenimentului de ieri, că el şi colegii săi s-au implicat şi se vor implica în continuare în acţiuni concrete de prevenire şi depistare a bolii, şi prin Şcoala Sanitară Postliceală „Prof.dr. Nanu Muscel”, şi prin Clubul LIONS, şi prin cabinetele medicale. „Vom face cât mai mult screening pentru populaţie ca să scoatem la iveală cât mai mult din acea jumătate din numărul pacienţilor care sunt ignoraţi sau descoperiţi destul de târziu.”, preciza dr.Silviu Mănescu, accentuând o realitate severă legată de diabet de la care şi-a construit discursul: stadiul grav în care este descoperită boala, „dată de gol” de complicaţiile produse asupra stării de sănătate a suferindului.
Pentru a înţelege cât de important este ca tratamentul diabetului să înceapă cât mai devreme de la momentul declanşării, publicul conferinţei a fost asigurat, preponderent, de cursanţii Şcolii Sanitare Postliceale „Prof.dr. Nanu Muscel”. Ca organizatori, au fost prezenţi şi membri ai clubului câmpulungean LIONS, alături de gazdele de la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, directorii George Radu şi Sebastian Cealîcu.
De câţiva ani, LIONS marchează această zi în ideea de conştientizare a consecinţelor diabetului. „Este o boală cu răsunet şi, din această cauză, toată lumea vrea să marcheze această zi. Este o boală care, cel puţin în România, din câte ştiu eu din statisticile actuale, afectează aproximativ 2 milioane de români, ceea ce înseamnă destul de mult. Este o povară pentru ei, este o povară pentru familii, pentru autorităţile sanitare şi pentru societate în general, pentru că implică nişte costuri: costuri umane, costuri materiale. Este important s-o scoatem în evidenţă.”, afirma dr. Silviu Mănescu.
Şi Ministerul Sănătăţii a derulat, în ultimii ani, campanii de conştientizare a bolii. „Au fost anii 2019-2020, iar în 2021 a fost o Conferinţă Internaţională de Consens, în cadrul căreia specialiştii în domeniul diabetului, dar şi în domeniul neurologiei, al comunicaţiilor neurologice ale diabetului au stabilit anumite reguli şi condiţii în care se pune diagnosticul, se face tratamentul, ce protocoale trebuie abordate. Din acest punct de vedere, a fost un pas înainte pentru abordarea terapeutică a bolii.”, mai spunea medicul Mănescu.
O comunicare, după cum preciza acesta, există şi la nivel local pe acest subiect. „Am făcut o echipă cu doamnele doctor care sunt medici specialişti în boli de nutriţie şi metabolism şi doamna doctor Tabita Stănoiu, care reprezintă, pe de o parte, medicii de familie, Colegiul Medicilor şi Şcoala Sanitară Postliceală, care se pregăteşte pentru abordarea acestei boli cu terapia adecvată.”, a adăugat acesta.
- 14 noiembrie, ziua în care s-a născut cel care a descoperit insulina
Silviu Mănescu a explicat şi de ce a fost aleasă ziua de 14 noiembrie pentru a marca Ziua Internaţională a luptei împotriva diabetului. „Este ziua în care s-a născut cel care a descoperit insulina. Este, practic, cel care a avut cercetările cele mai avansate legate de diabet. Insulina în sine a fost descoperită în anul 1921 de Nicolae Paulescu, cel care era român. Datorită faptului că cercetările echipei canadiene aveau o greutate mai mare – erau deja zece ani de când cercetau – , plus că, în 1922, aceeaşi echipă a pus diagnosticul şi tratamentul cu insulină, meritul le-a fost acordat, în primul rând, lor. În 2022 aniversăm o sută de ani de când insulina este pusă la treabă ca medicament, ceea ce este, spun eu, un merit deosebit.”, a arătat dr. Silviu Mănescu.
Potrivit acestuia, diabetul se cunoaşte din antichitate. O dovedesc „papirusurile egiptene care descriu pacienţi care, după ce urinau, furnicile veneau la urina lor şi aşa s-a descoperit că este dulce. De aici s-a identificat şi s-a descris boala lor. De atunci, lucrurile au evoluat şi sunt din cele în ce mai elaborate din punct de vedere al terapiei, dar şi din punct de vedere al diagnosticului.”
- „Este o responsabilitate minimă şi din partea cetăţenilor ca, din când în când, să-şi facă o glicemie”
„Boala este destul de agresivă – a continuat medicul câmpulungean -, este o boală insidioasă, practic, jumătate dintre pacienţi nu sunt diagnosticaţi decât prin complicaţiile lor. Altfel spus, cam jumătate dintre cei diagnosticaţi au deja complicaţii severe sau importante. Este o boală gravă, pentru că, în primul rând, îmbolnăveşte ţesuturile nobile ale organismului, creier, rinichi, inimă, retină, şi, bineînţeles, prin complicaţiile neuropatie şi antiopatie şi îmbolnăvesc toate vasele şi organele corpului. Din acest punct de vedere, complicaţiile sunt foarte extinse, iar tratamentul acestor pacienţi se face în echipă. Acum se vorbeşte despre o echipă care tratează pacienţii de diabet şi nu un singur medic.”
Dr. Mănescu a subliniat şi importanţa materială generată de boală, pentru că pacienţii ajung să cheltuiască destul de mulţi bani. „S-au făcut tot felul de campanii de conştientizare, de încurajare şi de ajutor al familiilor acestor pacienţi. Mai mult decât atât, există grupuri de oameni care s-au constituit în societăţi care ajută în mod eficient aceşti pacienţi. Încercăm şi noi să ajutăm. Acum, noi vrem să creştem numărul oamenilor care conştientizează această boală prin implicarea elevilor din şcolile sanitare. Şi la nivelul societăţii este necesar să se cunoască mai în amănunt. Sunt foarte mulţi concitadini care, în diverse situaţii, au nevoie de ajutor. Sunt situaţii în care sunt găsiţi pe stradă, cu hipoglicemie, şi nu sunt băutori sau în situaţii degradante.”, a mai relatat acesta. Manifestarea bolii a fost de aşa natură, încât bolnavul a făcut o hipoglicemie. „Trebuie să cunoaştem acest lucru, ca să ştim să-i acordăm primul ajutor şi cum să-l ajutăm pe mai departe. Este important să ştim că mulţi concetăţeni ai noştri suferă de această boală, că sunt momente în care au nevoie să fie consiliaţi, ajutaţi, îndrumaţi.”, a adăugat reputatul medic.
În încheierea mesajului său, coordonatorul proiectului a punctat o problemă foarte importantă legată de maniera de diagnostic şi de oportunitatea de a se descoperi cât mai repede boala. „Eu aş insista pe aceste screening-uri biologice şi, în aceeaşi măsură, pe diagnostic interdisciplinar. Dacă un pacient care merge la medicul de familie are acuze de neuropatie, medicul de familie trebuie să se gândească că ar putea să fie şi un diabet latent şi ar fi bine să-l trimită şi la neurolog şi să-i facă screening-ul pentru diabet. Este o responsabilitate minimă şi din partea cetăţenilor ca, din când în când, să-şi facă o glicemie.”, a încheiat medicul neurolog Silviu Mănescu.
Magda BĂNCESCU