După recepţia celei mai ample investiţii realizate în Câmpulung, efectuată cu succes pe 7 iulie 2022, stareţul Ieronim Gheorghiţă a trecut încă un test emoţionant în scurta perioadă de când conduce obştea Mănăstirii „Negru Vodă”. Cel de astăzi a fost, poate, mai important decât primul, părintele Ieronim aflându-se în postura de gazdă pentru numeroşii invitaţi şi participanţi la ceremonia de resfinţire a bisericii mari a ansamblului monahal. Succesiunea de evenimente frumoase din Câmpulung îl include şi pe cel planificat a se desfăşura de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, când Mănăstirea „Negru Vodă” a fost locaşul cu cel mai numeros public, datorită ceremonialului care a permis trecerea credincioşilor prin altarul resfinţit. Întreg ritualul a adus lumea la biserică, pentru a lua parte la secvenţe rare, care au loc doar la construcţia unui locaş nou sau la reabilitarea lui capitală.
- Investiţia de la Mănăstirea „Negru Vodă” va continua cu biserica mică, zidul de incintă şi chiliile
Slujba de resfinţire a reunit la Mănăstirea „Negru Vodă” un sobor consistent de feţe bisericeşti, ca la o mare sărbătoare. În cazul frumosului complex monahal de la Câmpulung putem vorbi despre o sărbătoare istorică, întrucât data de 8 septembrie 2022 va rămâne în istoria mănăstirii, alături de celelalte, punctate în mesajul Înaltpreasfinţitului Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Serviciul religios a fost condus de către liderul Bisericii argeşene, una dintre cele mai implicate persoane în proiectul de restaurare, de la început până la sfârşit. Şi l-a urmărit nu prin intermediul informărilor primite de la Câmpulung, ci deplasându-se frecvent pe şantierul întins pe durata a cinci ani. N-a ezitat să urce pe schele, pentru a monitoriza de la înălţime evoluţia unui proiect de suflet, pe cât de complicat ca desfăşurare a intervenţiilor de restaurare, pe atât de spectaculos ca rezultat al unei lucrări de o amploare fără precedent la Câmpulung.
După momentul consumat în afara bisericii, în timpul căruia s-au sfinţit zidurile exterioare, acţiunea s-a mutat în interior, pentru resfinţirea altarului şi a incintei locaşului de cult. Oficialităţilor prezente la eveniment – conducerea municipiului, a Consiliului Judeţean şi a instituţiei prin intermediul căreia s-a derulat finanţarea – li s-a permis să asiste şi la momentele derulate în interiorul bisericii care arată extraordinar. Lucrarea de la „Negru Vodă” reprezintă cu adevărat o realizare trainică, demnă de menţionat alături de celelalte intervenţii de refacere prin care a trecut ansamblul în îndelungata sa existenţă.
Slujba de resfinţire a fost urmată de cea a Sfintei Liturghii, oficiată în altarul de vară al locaşului şi încheiată cu două pricesne interpretate de Liviu Iana şi colegii săi. Planurile de consolidare şi restaurare a Mănăstirii „Negru Vodă” continuă. După punerea la punct a bisericii mari, a turnului clopotniţă, a casei egumeneşti şi a clădirii în care va funcţiona muzeul mănăstirii, se pregăteşte următorul, pentru a trece prin aceleaşi operaţiuni de îmbunătăţire biserica bolniţă, chiliile şi zidul de incintă.
- Biserica actuală este, de fapt, a treia construcţie din istoria Mănăstirii „Negru Vodă”
Cuvântul Înaltpreasfinţitului Calinic la resfinţirea mănăstirii
„Biserica Mănăstirii Negru Vodă din municipiul Câmpulung a fost ridicată din temelii în perioada anilor 1827-1832, având hramul Adormirea Maicii Domnului. Monument istoric şi de arhitectură românească, Mănăstirea „Negru Vodă” este cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului. În componenţa ei intră biserica mare, biserica mică bolniţă, din primul sfert al veacului al XVIII-lea, turnul clopotniţă de la intrarea în incintă din secolul al XVII-lea, casa domnească din secolul al XVII-lea, construită pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, casele egumeneşti din secolul al XVIII-lea, anexa casei domneşti şi chiliile de la începutul secolului al XIX-lea.
Conform pisaniei de pe peretele vestic de la intrare, prima biserică a mănăstirii a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod, de aici şi numele mănăstirii. Mai apoi a fost rezidită de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă, şi terminată de fiul său, Nicolae Alexandru Basarab.
Primii voievozi ai statului feudal unitar al Ţării Româneşti, Basarab I cel Mare şi Nicolae Alexandru Basarab, au fost înmormântaţi la Mănăstirea „Negru Vodă”. Între anii 1635-1636, domnitorul Matei Basarab reface din temelii biserica, distrusă în timpul cutremurului din 1628, transformând vechea biserică într-o mănăstire de călugări prin hrisovul din 10 august 1647. Prima obşte monahală cu primul stareţ Melchisedec, în acelaşi an fiind construit şi turnul clopotniţă, înalt de 35 de metri, având funcţia de poartă de incintă, dar şi de fortificaţie cu caracter militar.
Domnitorul a găsit potrivit să aducă tipografia dăruită de mitropolitul Petru Movilă, tipărind în anul 1642 prima carte în limba românească cu conţinut moral-filosofic „Învăţături peste toate zilele, pe scurt. Din porunca voievodului Grigore Ghica şi cu blagoslovirea mitropolitului Grigore, începe zidirea actualei biserici, cu osteneala arhiereului Filaret Beldiman, în perioada anilor 1827-1832.
Biserica mare a mănăstirii, în forma prezentă, este a treia construcţie, zidită din piatră de Albeşti, după planurile arhitectului Franz Wallet, în acelaşi loc şi cu materiale de construcţie anterioare, fiind necropolă domnească, păstrând documentul epigrafic cel mai însemnat din ţară, precum şi cea mai veche lespede de mormânt voievodal, scrisă în limba slavonă, aparţinând lui Nicolae Alexandru Basarab, şi adăpostind o pictură realizată în stil renascentist de către Gheorghe Tătărescu.
După secularizarea din 1864, mănăstirea şi-a pierdut toată averea, fiind transformată în biserică de mir, având ca slujitori preoţi mireni. În anul 1920, a început zidirea clădirii orfelinatului, pe vechile ruine ale chiliilor, iar la 1 septembrie 1922 se inaugurează aici Seminarul Ortodox „Patriarhul Miron” pentru orfanii de război.
În anul 1928, Patriarhul Miron Cristea transformă acest aşezământ iarăşi în mănăstire. Având nevoie de reparaţii, în anul 1955 , Patriarhul Justinian Marina orânduieşte pictura din nou în frescă, care va fi refăcută în anul 1987, fiind în grija Patriarhului Iustin Moisescu. În anul 1959 , mănăstirea este desfiinţată şi transformată în biserică de parohie, rămânând astfel până în 1989.
- Patru stareţi după 1989, când Calinic a reînfiinţat mănăstirea
Perioada de renaştere a Mănăstirii „Negru Vodă”, ca şi a altor schituri şi mănăstiri din cadrul eparhiei, se leagă de perioada episcopului Calinic Argeşeanul care, în anul 1989, sprijinit de preoţi şi credincioşi din cetatea Câmpulung Muscel, dintre care amintim pe părintele Emilian Stănescu, reînfiinţează Mănăstirea „Negru Vodă”, aşezând în ziua de 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, primul stareţ în persoana părintelui arhimandrit Vichentie Punguţă, punând bazele noii obşti monahale.
Pentru o scurtă perioadă de timp, părintele arhimandrit Caliopie Ichim a păstorit Mănăstirea „Negru Vodă” ca stareţ, fiind mănăstirea de metanie. În anul 2004, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic Argeşeanul, stareţ al Mănăstirii „Negru Vodă” a fost numit protosinghelul Serafim Caiea, acesta devenind în curând un om al locului, iubit şi apreciat de argeşeni şi musceleni. Cum nimeni şi nimic în afară de Domnul Dumnezeu nu este ferit de curgerea anilor şi degradarea fizică, nici ansamblul Mănăstirii „Negru Vodă” nu a fost cruţat, motiv pentru care acest aşezământ monahal argeşean necesita investiţii urgente pentru păstrarea frumuseţii de odinioară. Inspirat de Duhul Sfânt, în anul 2014, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeşeanul îndeamnă conducerea mănăstirii şi aprobă iniţierea demersurilor în vederea implementării unui proiect de restaurare generală, finanţat prin fonduri europene, încredinţând lucrarea de întocmire şi depunere a documentaţiei la instituţiile abilitate părintelui stareţ Serafim Caiea.
Din rânduiala Domnului Dumnezeu în anul 2016, cu sprijinul domnului Liviu Muşat, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, al firmei de consultanţă Duopart Consulting SRL din Ploieşti, reprezentată de Alina şi Ionuţ Stoica şi Diana şi Răzvan Ion, a fost semnat contractul de finanţare a unui proiect în valoare de 4 milioane de euro, subvenţionat din fonduri structurale europene, prin programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5: „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.
Consiliul Judeţean Argeş, prin bunăvoinţa domnilor preşedinţi Ion Mînzînă şi Constantin Dan Manu, a sprijinit cofinanţarea proiectului european. De asemenea, Primăria şi Consiliul Local Câmpulung Muscel, prin domnul primar Ion Liviu Ţâroiu şi doamna primar Elena Lasconi, au acordat sprijin financiar în derularea proiectului european.
- Care au fost principalele lucrări de restaurare
Doamna arhitect Constanţa Carp, împreună cu domnii Nicolae Pascariu, Cornel Condurache şi Ion Stănică, s-a îngrijit de implementarea proiectului de restaurare, care a însemnat: acoperirea cu tablă de cupru a întregului ansamblu monahal, eliminarea igrasiei din toate spaţiile restaurate şi consolidarea bisericii mari şi a zidurilor, transformarea şi reamenajarea pivniţelor, consolidarea şi restaurarea casei egumeneşti, restaurarea picturii murale interioare din biserică, îmbunătăţirea sistemului de încălzire centralizată, dotări multiple, funcţionale, moderne, în vederea prevenirii incendiilor, precum şi lucrări de înfrumuseţare exterioară.
Restaurarea picturii murale a bisericii mari a fost realizată de către echipa domnului expert restaurator Mircea Baciu. Un moment de tristeţe s-a aşternut asupra Mănăstirii „Negru Vodă” şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului în data de 9 iunie 2020, când, după o suferinţă mai îndelungată, părintele protosinghel Serafim începea călătoria către cereştile locaşuri. Astfel, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeşeanul încredinţează, începând cu data de 2 iulie 2020, aducerea la bun sfârşit a proiectului de restaurare şi punere în valoare a ansamblului Mănăstirii „Negru Vodă” părintelui stareţ protosinghel Ieronim Gheorghiţă, fost vieţuitor al acestui aşezământ monahal. El a venit la Mănăstirea „Negru Vodă” cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de la Mănăstirea „Sfânta Maria” din oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa.
- Stareţul Ieronim a dotat biserica cu obiecte de cult şi veşminte noi, a montat mochetă în biserică şi a achiziţionat mobilier pentru spaţiile administrative
Părintele stareţ Ieronim Gheorghiţă, sprijinit de credincioşi cu dragoste pentru sfintele biserici, a realizat mai multe lucrări de înfrumuseţare în cadrul Mănăstirii „Negru Vodă”, de la numire şi până în prezent, precum dotarea bisericii mari cu obiecte de cult şi veşminte noi, montarea mochetei în biserică, dar şi achiziţionarea de mobilier pentru spaţiile administrative.
Cu ajutorul unor credincioşi, în cadrul atelierelor Patriarhiei Române, se află în curs de confecţionare o raclă din argint masiv, în care vor fi aşezate moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, aflate spre închinare în biserica mare a mănăstirii începând cu anul 2009, odată cu adoptarea hotărârii de canonizare de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În acest timp, Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung Muscel a primit cel de-al doilea hram, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, sărbătorit în fiecare an în data de 26 iulie.
Derularea proiectului european de restaurare a ansamblului Mănăstirii „Negru Vodă” a fost supravegheată de Sectorul Economic şi Construcţii Bisericeşti, coordonat de către părintele consilier eparhial Caliopie Cristian Ichim.”
A consemnat Magda BĂNCESCU