Pentru pasionaţii de istoria Câmpulungului – şi nu doar pentru ei – care doresc să vizioneze o expoziţie spectaculoasă, Muzeul Municipal Câmpulung este locul către care să vă îndreptaţi. Aveţi la dispoziţie întreaga lună septembrie, cât zăbovesc în oraşul nostru hărţile vechi şi rare aduse de către partenerul instituţiei câmpulungene în realizarea evenimentului „Pe drumul dintre ţări – Câmpulungul în hărţi”. Managerul Alexandru Oprea i-a obişnuit pe colaboratorii fideli, care participă la manifestările culturale de aici, cu acţiuni în premieră pentru Câmpulung, organizate împreună cu muzee importante din ţară. De data aceasta, exponatele valoroase aparţin Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, al cărui manager, Cristina Toma, a acceptat invitaţia lui Alexandru Oprea de a oferi publicului câmpulungean o expoziţie cu o tematică deosebită. Ceva ce nu s-a mai văzut la Câmpulung şi anume o selecţie de opere cartografice din secolul al XVI-lea, până în secolul XX, în care apare oraşul nostru. „De la fragmente din Cosmografia lui Sebastian Münster, până la hărţi ale Automobil Clubului Român, Câmpulungul îşi afirmă importanţa în sistemul de comunicaţii dintre Transilvania şi Ţara Românească. De asemenea, expoziţia cuprinde şi o secţiune educativă, menită să vină în întâmpinarea publicului tânăr, mai puţin familiarizat cu domeniul istoriei cartografiei, şi să încurajeze o explorare interactivă.”, astfel sună invitaţia adresată câmpulungenilor de a nu rata expoziţia aflată în holul Secţiei de Istorie până la sfârşitul acestei luni.
- Dovezi istorice că, într-adevăr, Câmpulungul era o prezenţă medievală în lume
Vernisajul expoziţiei a avut loc pe 1 septembrie 2022, managerul Alexandru Oprea avându-i ca invitaţi pe Ioana Zamfir, muzeograf la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Ştefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, şi profesorul universitar Claudiu Neagoe. În deschiderea evenimentului, gazda spunea că-i face o deosebită plăcere să le propună muscelenilor o expoziţie dedicată istoriei, diferită, însă, de evenimentele clasice ale instituţiei. „Cartografia este un element distinct al istoriei şi istoria Câmpulungului, despre care toţi vorbesc, este regăsită, totuşi, în nişte documente. În luna septembrie, noi încercăm să o aducem în atenţia publicului câmpulungean prin această expoziţie realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. La Muzeul Municipal Câmpulung suntem în situaţia să şi arătăm publicului câmpulungean – şi nu doar – dovezile istorice că, într-adevăr, Câmpulungul era o prezenţă medievală în lume.”, a afirmat Alexandru Oprea.
- În secolul al XV-lea, Câmpulungul este menţionat printre puţinele localităţi româneşti care apar pe harta unui călugăr veneţian
„Mă bucur că hărţile v-au stârnit interesul – spunea muzeograful Ioana Zamfir, de la muzeul bucureştean -, pentru că, întotdeauna, atunci când avem o pasiune şi vedem că ea stârneşte interes celorlalţi, acest lucru generează dialog.” Potrivit acesteia, expoziţia de la Câmpulung reprezintă una dintre rarele ocazii în care hărţi originale din Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi călătoresc către alte muzee.
Ca temă, expoziţia aduce în prim plan Câmpulungul în istoria cartografiei. „A fost o ocazie să vedem că această aşezare a fost menţionată nu doar în documente, ci şi în hărţi, dintre care am vrut să vă aduc în atenţie o hartă medievală foarte cunoscută, realizată de un călugăr veneţian, Fra Mauro.”, spunea Ioana Zamfir. Ea a atenţionat spectatorii că în cadrul expoziţiei sunt incluse şi câteva QR coduri care puteau fi accesate prin intermediul telefonului mobil. „Spre exemplu, la harta lui Fra Mauro, puteţi accesa pagina unui proiect de scanare în care puteţi da zoom şi identifica Câmpulungul. Este vorba despre o hartă circulară de 2 x 2 metri, absolut spectaculoasă. Este remarcabil că, la momentul respectiv, în secolul al XV-lea, Câmpulung este menţionat printre puţinele localităţi româneşti care apar pe harta respectivă.”, a continuat prezentarea Ioanei Zamfir.
Ea a fost interesată să evidenţieze, din punct de vedere cultural, şi anumite prejudecăţi pe care le aveau cartografii occidentali despre zona Valahiei. „Am extras din Cosmografia lui Sebastian Münster o pagină în care sunt criticate obiceiurile sălbatice ale locuitorilor din această zonă. Dar pentru că nu doar Occidentul a contribuit la cartografierea acestui oraş şi acestei zone, am vrut iarăşi să aduc aici o hartă foarte importantă pentru istoria cartografiei româneşti. Este vorba despre harta stolnicului Constantin Cantacuzino, care a fost realizată pentru Constantin Brâncoveanu şi care ne prezintă Ţara Românească pe baza a doi piloni geografici: Munţii Carpaţi şi Dunărea. O altă contribuţie a acestei hărţi pentru istoria cartografiei a fost că stolnicul Cantacuzino a adus mult mai multe denumiri româneşti pe hartă şi a corectat multe dintre greşelile care apăreau pe hărţile occidentale de dinainte. Pentru că hărţile nu erau folosite înainte pentru orientare, ci mai mult pentru a face un rezumat al cunoaşterii şi al punctelor lipsă de la momentul respectiv, comunicaţiile nu au fost reprezentate decât foarte târziu pe hărţi. În acest sens, am vrut să aduc o hartă austriacă, care prezintă, dintre puţinele hărţi pe care le-am găsit, o linie de poştă care se apropie de Câmpulung.”, a mai spus invitata lui Alexandru Oprea.
Tot la capitolul comunicaţii, pentru că oraşul nostru a fost printre primele localităţi racordate prin calea ferată, în expoziţie au fost incluse hărţi ale căilor ferate şi hărţi rutiere realizate de Automobil Clubul Român. În afara temei centrale a expoziţiei, Câmpulungul în hărţi, Ioana Zamfir a dorit să arate o mică istorie a cartografiei, de la harta medievală, care prezintă lumea în perspectivă creştină, hărţile enciclopedie şi hărţile rutiere în final, care sunt împânzite cu trimiteri turistice. „Avem impresia că harta este obiectivă, că nu se schimbă de-a lungul timpului, dar eu tocmai asta am încercat să ilustrez: că ea poate să ia foarte multe forme şi că se schimbă în funcţie de nevoile oamenilor şi de destinatarul căruia îi este menită.”, a precizat Ioana Zamfir.
Pentru partea de interactivitate „am inclus aceste QR coduri care ne extind puţin aria de lucrări. Am vrut să includ o mică secţiune care să-i invite pe tineri să exploreze realizarea unei hărţi şi să înveţe cu această ocazie care sunt elementele principale dintr-o hartă: latitudine, longitudine, meridiane, proiecţii.”, a încheiat reprezentanta Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti.
Magda BĂNCESCU