Un mandat n-a fost un răgaz de ajuns pentru fostul primar Liviu Ţâroiu de a onora o promisiune făcută urmaşilor lui Dimitrie Ionescu-Berechet: montarea unui bust al arhitectului de talie internaţională, care a iubit atât de mult Câmpulungul natal, încât l-a înzestrat cu cele mai frumoase clădiri din oraş, publice şi particulare. Fiica şi fiul arhitectului şef al Patriarhiei Române au primit public această asigurare şi în 2016, când s-a ţinut un simpozion în cinstea lui Dimitrie Ionescu-Berechet, şi în 2017, când li s-a înmânat titlul de „Cetăţean de Onoare” pentru ilustrul lor înaintaş. Ce nu s-a putut în intervalul 2016-2020 se face acum. Monumentul este în lucru şi deja s-a găsit o primă variantă de amplasament. Elena Lasconi a anunţat că va monta statuia în faţa Primăriei, dacă opiniile specialiştilor confirmă această alegere.
- Ţâroiu a ţinut banii pentru bustul lui Berechet în buget, fără, însă, a executa statuia
La ediţia din 2016 a Zilelor Câmpulungului, în cadrul unui simpozion dedicat lui Dimitrie Ionescu-Berechet, autorităţile locale s-au angajat în faţa familiei că vor amplasa un bust pentru cinstirea acestei somităţi a României. La acel moment, suma estimată nu era un capăt de ţară, 25.000 de lei, dar Liviu Ţâroiu nu s-a îndurat s-o cheltuiască în scopul anunţat. Anul 2018 l-a prins cu această alocare în buget, pe care economistele Primăriei s-au gândit s-o direcţioneze către altă plată. Fostul primar avea nevoie, în urmă cu patru ani, de suma necesară pentru a acoperi preţul integral al lucrării de amenajare a Pieţei Primăriei, pe care, chipurile, constructorul ar fi încheiat-o până la sfârşitul lui 2018.
În realitate, s-a încheiat doi ani mai târziu, cu o plată suplimentară de 1,1 milioane de lei. Dar, în 2018, fostul primar a tăiat ce s-a putut de pe lista de investiţii pentru a completa alocarea de 2,8 milioane de lei cu încă 3,6 milioane de lei. După cum am precizat, avea nevoie de cele 6,4 milioane de lei, preţul de la licitaţie, în caz că firmele familiei Răuţoiu ar fi predat Piaţa Primăriei de Crăciun, cum circula la acea vreme o poveste de adormit copiii.
De ce facem acest istoric al unei investiţii fără legătură cu bustul lui Berechet? Pentru că, iniţial, şi banii pentru statuie au fost sacrificaţi pentru plata integrală a contractului cu Răuţoiu. Dar Ţâroiu a cumpănit şi s-a răzgândit: bustul a rămas în bugetul lui 2018. Dar nici nu s-a făcut nimic. Şi nici că s-a mai auzit ceva despre monument în următorii doi ani. Până săptămâna trecută.
- Statuia este în lucru
În cadrul evenimentului de la Primărie, organizat de Biblioteca Municipală „Ion Barbu” în colaborare cu familia Berechet, pentru lansarea albumului monografic „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Viaţa şi opera”, primăriţa Elena Lasconi a anunţat că personalitatea elogiată va avea un monument amplasat în zona centrală. Însă, dacă sunt şi alte păreri referitoare la amplasament, se va ţine cont de ele. Prin urmare, zona va fi stabilită de acord cu cei pe care pregătirea îi îndreptăţeşte să emită o părere în acest sens. Până atunci, prima opţiune este pentru spaţiul din faţa Primăriei.
„Berechet va avea o statuie în faţa Primăriei, către sala ARO. Acolo simt că este cea mai potrivită, pentru că este în faţa Primăriei. Chiar dacă noi avem statui ale personalităţilor în Grădina Publică – dar să-mi spuneţi şi părerea dumneavoastră, pentru că ţin la ea -, eu cred că ar trebui să se numească Piaţa Berechet acea porţiune din faţa Primăriei şi să aibă statuia acolo.”, a precizat Elena Lasconi.
Monumentul este deja în lucru, după cum au aflat participanţii la eveniment. „Din fonduri proprii vom turna statuia. În momentul de faţă, ştiu că se lucrează la partea de mulaj de către cei de la Piatra Brută, prin arhitectul Alex Cotoanţă. Ei se ocupă de acest lucru şi le mulţumim foarte mult pe această cale. Dar mi-aş dori foarte mult să fie în faţa Primăriei.”, a mai spus şefa Executivului.
- Crucile votive, incluse într-un „drum al legământului”
Existând o discuţie cu tentă culturală, primăriţa a anunţat că prin proiectele europene sunt vizate nu numai obiectivele proiectate de Dimitrie Ionescu-Berechet, ci şi crucile votive. „Vrem să facem un drum al legământului cu aceste cruci, care va fi unic în ţară. Deja sunt în discuţii cu Ministerul Mediului, prin care am obţinut fonduri pentru a face documentaţie pentru proiectul legat de climă. Ne-am spus că vrem să mergem şi pe un proiect cultural şi să facem drumul legământului. Şi vrem să le punem în valoare cu fonduri europene şi să folosim ce avem în prezent şi în viitor şi anume realitate augmentată. Înseamnă că fiecare persoană care are un telefon poate să folosească o aplicaţie şi, când vine la Primărie, să scaneze un cod şi, astfel, să afle povestea fiecărui obiectiv din oraş.”, a mai afirmat primăriţa.
- „Fondul Tribunal Muscel conţine atâtea informaţii, încât se poate trasa o genealogie a familiilor din Câmpulung şi întregul judeţ pe cel puţin 200 de ani”
Tot la evenimentul de la Primărie s-a înfiripat o intenţie de colaborare cu nepotul arhitectului, Ştefan Ionescu-Berechet. „Eu am discutat cu un genetician ca să facem o genotipare a populaţiei care trăieşte în Muscel, pentru că a dat minţi geniale. Şansa noastră este turismul şi noi avem aici poveşti adevărate, avem nişte minţi luminate.”, spunea Elena Lasconi.
Intenţia Primăriei pare să se lege cu proiectul lui Ştefan Ionescu-Berechet. „Pregătesc o teză de doctorat, care va fi apoi dezvoltată, în care îmi propun o genealogie a familiilor care au compus Câmpulungul medieval şi modern. De zece ani, cam de când am început şi proiectul Berechet, am început o cercetare istorico-genealogică, mai întâi despre familia noastră, care s-a extins apoi la nivelul întregului oraş. Am început o teză de doctorat în istorie, pe care nădăjduiesc s-o finalizez cât de repede. Am intrat în Arhivele Naţionale Centrale, Arhivele Judeţene Argeş, Biblioteca Academiei Române. Sunt, nu vă puteţi imagina, tone de informaţii. Ultima descoperire a fost fondul care se găseşte la Arhivele Judeţene Argeş, Fondul Tribunal Muscel, care începe la 1831 şi se continuă până în 1950 şi ceva şi care, după părerea mea, conţine atâtea informaţii încât se poate trasa o istorie şi o genealogie a familiilor din Câmpulung şi întregul judeţ pe cel puţin 200 de ani. Iar istoria este absolut fabuloasă. S-a vorbit despre Câmpulungul interbelic şi se vorbeşte, dar vă spun: istoria Câmpulungului medieval este o poveste copleşitoare.”, spunea lectorul universitar Ştefan Ionescu-Berechet.
Magda BĂNCESCU