Nici n-a fost nevoie să ne deplasăm prea departe de centru ca să găsim, fără să ştim înainte de existenţa lor, locuri care gem de mizeriile aruncate de orăşeni. În Grui, de pildă, sub podul de la fosta Melană, cum intri pe drumul către Bughea de Sus, este prăpăd. Aici se aruncă de pe pod, căci nu e chip să te strecori dedesubt, la cât de deasă şi înaltă este vegetaţia care ascunde dezastrul produs de nişte inconştienţi. Dar de gunoi ai parte şi în spaţii deschise, la vedere, pe marginea străzilor, unde se aruncă în prostie ce nu-i mai trebuie cetăţeanului în casă, de la deşeul menajer, până la cel greu, voluminos, taxat separat, dacă ar fi să fie predat, după normele locale, operatorului de salubritate. Nu există şedinţă de Consiliu Local la care să nu se ridice problema mizeriei excesive din oraş, cauzată de cetăţeni, căci din cer sigur nu pică.
- Iulia Bâlea: Fără implicarea câmpulungenilor, Câmpulungul la pas este o mare tristeţe
La dezbaterea ordinară a lunii iunie, subiectul delicat a fost deschis de consilierul local POL Iulia Bâlea. Aceasta a pornit de la viziunea Ioanei Marcu, „Câmpulungul la pas”, despre care spunea că i se pare deosebită. Numai că, luând Câmpulungul la pas, descoperi cu mâhnire un oraş murdar din nepăsarea oamenilor care nici nu fac curat, nici nu păstrează ce face ADP.
„Oraşul acesta este atât de murdar cum, probabil, de mult nu l-am mai văzut. Ştiu că este un oraş în şantier şi locuim de ani buni în şantier. Am înţeles că ADP este subdimensionat, nu poate să facă faţă curăţeniei în tot oraşul, ceea ce înseamnă că trebuie să implicăm foarte mult comunitatea locală. Să stabilim exact zona de care răspunde ADP, unde curăţă ADP şi ce acţiuni face exact acolo şi unde pot interveni şi oamenii care locuiesc în zonă. Proprietarii din asociaţii să se doteze cu tot ce le trebuie şi să facem curăţenie. Poliţia Locală să dea amenzi acolo unde nu se păstrează curăţenia. Dacă nu activăm treaba asta şi nu ne implicăm, vă spun că acest lucru, Câmpulungul la pas, este o mare tristeţe.”, spunea Iulia Bâlea.
- E luată în calcul posibilitatea curăţeniei şi tăierii vegetaţiei cu o firmă privată. Factura o vor primi cetăţenii
Şi dacă ADP ar avea suficienţi oameni şi ar reuşi să facă o curăţenie exemplară în tot oraşul, într-o oră, mizeria ar fi la loc. „Este ceva îngrozitor!, a intervenit Elena Lasconi. Am început să discut cu directorii de şcoli, pentru că cel mai greu lucru pe care îl avem de făcut, care durează ani, este să schimbăm mentalităţi. Am fost pe teren, am vorbit cu administratorii de la asociaţiile de proprietari. Nimeni nu face nimic. Lumea îşi înfundă canalizările. Ascultaţi discuţiile pe care le-am purtat la Flămânda! Aruncă lenjerie intimă, pamperşi şi tot felul de resturi, sunt mulţi care aruncă gunoiul de pe geam! Nu am văzut pe nimeni care să ia atitudine atunci când cineva aruncă gunoi pe stradă sau când se uită la câinele de companie când îşi face nevoile fără să strângă după el. Este o problemă foarte mare!”, este realitatea care a forţat-o pe primăriţă să ia în calcul posibilitatea contractării unei firme pentru un anumit tip de curăţenie care intră în sarcina cetăţenilor.
Primăria a trimis o puzderie de notificări, şi câmpulungenilor de la case, şi la câmpulungenilor de la blocuri, ca să-şi facă curăţenie în zona de domiciliu: să decolmateze şanţurile, să taie bălăriile, să îngrijească spaţiile verzi etc. Efect zero! „N-o să mai fac asta. Externalizăm, facem un regulament pe care să-l trecem prin Consiliu şi sunt sigură că o să fiţi şi dumneavoastră de acord, pentru că este o normalitate. Vine o firmă, taie tot ce trebuie, face curăţenie şi omul primeşte cât are de plătit. Că este o mie de lei, o mie de euro… nu ştiu. Nu mai putem să tragem de oameni. Sunt mulţi de bună credinţă. Am fost în Vişoi unde este o asociaţie de proprietari administrată de un preot. Mi-au făcut o impresie foarte bună. Ei şi-au cumpărat motocoasă. Le-am spus: dacă vă tundeţi iarba aici, dacă aveţi grijă de acest loc, aţi sunat ADP care vine şi vă ia iarba.”, a povestit aceasta. Magda BĂNCESCU