23.5 C
Campulung Muscel
09/08/2022

Parcările şi aleile dintre blocuri, lucrările care încep săptămâna viitoare la Flămânda. A doua rundă de audienţe ale Elenei Lasconi în teritoriu s-a consumat în acest cartier învechit

Şi cetăţenii din zona Flămânda au răspuns invitaţiei primăriţei Elena Lasconi de a se întâlni la o discuţie în cartier despre aşteptările lor de la administraţia locală. Judecând după aspectul acestei părţi a municipiului, este de muncă, nu glumă, pentru a-i da o faţă decentă, fără a avea pretenţii de spectaculozitate, în condiţiile în care investiţiile au ocolit-o cu deceniile. Locul întâlnirii: locul de joacă de la intrarea în cartier. Străin de Flămânda, nu bănuieşti că locul de joacă este, de fapt, un biet tobogan supravieţuit operaţiunii de desfiinţare a părculeţului care, din păcate, n-a fost recreat în altă parte. Şi aşa s-a născut prima doleanţă pe care Elena Lasconi a intuit-o de cum a coborât din maşină: urgenţa amenajării unui spaţiu destinat zbenguielii celor mici, pentru care localnicii i-au prezentat primăriţei două variante de teren. Poate chiar mai inspirate decât precedentul.

  • Primăriţa s-a angajat să le facă, dar le-a pus condiţia oamenilor să facă şi ei

„Trebuie să facem ceva pentru Flămânda, căci nu prea s-a făcut nimic!”, le-a spus primăriţa oamenilor care au confirmat: „Nimic! De la revoluţie nu s-a făcut nimic!” Prima intenţie de lucru o constituie refacerea aleilor, care n-au fost reparate niciodată de la construcţia lor. În acelaşi timp, desfiinţarea platformelor de beton pe care s-au construit garaje şi turnat covor asfaltic pe spaţiile pietonale şi rutiere. Sub un spaţiu betonat, primăriţa a intuit existenţa unui beci dedesubtul garajului, a cărui intrare a fost mascată cu nişte scânduri. Muncitorii de la ADP vor începe, săptămâna viitoare, lucrările la Flămânda pentru realizarea de parcări şi alei.

Urmează amenajarea spaţiilor verzi, investiţie condiţionată de primăriţă de îngrijirea lor de către cetăţeni, care trebuie să se doteze cu o motocoasă, aşa cum deţine o asociaţie de proprietari din Vişoi, care o împrumută, la cerere, oricui are nevoie să tundă iarba de la bloc. Iar ADP va ajuta cetăţenii cu ridicarea resturilor vegetale. „Dacă dumneavoastră vă cosiţi şi puneţi iarba în saci, noi trimitem ADP să-i ia. Dar dacă vă ocupaţi şi vă gospodăriţi.”, le-a spus primăriţa oamenilor.

Propunere pe care locuitorii prezenţi la discuţii n-au îmbrăţişat-o cu entuziasm, pe motiv că majoritatea sunt pe „ultima sută de metri”. Adevărul este că Flămânda este un cartier de vârstnici, care nu mai au vigoarea tinereţii, dar am remarcat în Vişoi, de exemplu, că pensionarii cu timp liber berechet sunt cei care îngrijesc grădiniţele de la blocuri. „Înotăm în gunoi fără asociaţie!”, s-au plâns alţii care vor asociaţie. Însă sunt destui care se opun, din motive legate de bani. Elena Lasconi s-a oferit s-o trimită la Flămânda pe Irina Udrescu, responsabila de constituirea asociaţiilor, însă rămâne de văzut câtă disponibilitate va mai fi atunci din partea oamenilor de a se asocia şi a suporta nişte cheltuieli în comun.

  • Două terenuri ar putea servi ca amplasament pentru un viitor loc de joacă

„Vrem să facem un loc de joacă adevărat pentru copii!”, cer oamenii. Dar nu unde a fost cel desfiinţat din motiv de distrugere a spaţiului verde în faţa blocului şi de deranj cauzat locatarilor, prin mizerie şi gălăgie. Unul dintre posibilele amplasamente impune mutarea platformei de gunoi care emană un miros înfiorător. Oamenii au reclamat mizeria de la ghenă, de strângerea căreia în cantităţi mult prea mari pe platformă ar fi responsabili lucrătorii operatorului de salubritate. Cu alte cuvinte, nu s-ar ridica gunoiul cu frecvenţa necesară. Soluţia este să pună mai multe tomberoane, pentru că cele prezente se umplu într-o zi şi este normal să dea pe afară. Acum, spun oamenii, maşina vine de două ori pe săptămână, dar venea o dată până să facă sesizări o cetăţeană. Aceasta i s-a plâns primăriţei că patru tomberoane sunt prea puţine pentru zonă şi că, din cauză că sunt în permanenţă cu vârf, nu poate deschide ferestrele ca să-şi aerisească locuinţa. Spre ghinionul ei, stă chiar pe direcţia platformei. „Patru tomberoane pentru atâtea blocuri sunt insuficiente. Ar trebui să vină măcar la două zile ca să le ia. Vin şi de la vile, vin de peste tot.”, a reclamat doamna.

„O să aveţi platformă unde veţi putea duce crengi, iarbă etc. Noi o să aplicăm pe fonduri europene ca să cumpărăm mai multe tocătoare ca să facem compost bun pentru flori. O să fie o platformă pentru moloz. Dacă vrei să-ţi renovezi în casă unde duci chiuveta, toaleta? O să fie şi pentru asta. Va fi făcută repede. Într-o lună vreau să identific locul acestei platforme. Sticla, plasticul, cartonul sunt deşeuri care pot fi reciclate.”, a răspuns primăriţa altei întrebări legate tot de salubritatea cartierului.

Primul teren propus de un cetăţean prezent la discuţie pare la o distanţă adecvată de blocuri, dar rămâne de verificat dacă este domeniu public, dacă este cadastrat, dacă toată lumea este de acord cu investiţia amplasată aici.

A doua variantă de spaţiu verde este la intrarea în cartier, pe strada Pictor Grigorescu, dar şi aici este o platformă de gunoi, cu toate că, după ruinele unor foste aparate de joacă, locul a servit jocului copiilor.

  • Conducta de canalizare nu mai corespunde unui cartier în care s-au înmulţit considerabil construcţiile

Cel mai grav lucru reclamat de cetăţeni este lipsa unei canalizări care să funcţioneze cum trebuie. Educatoarea Florentina Roşca i-a povestit primăriţei problema de pe strada Theodor Aman, unde o canalizare subdimensionată nu mai corespunde realităţii actuale, când s-au înmulţit considerabil construcţiile. „Ştie Edilul, ştiu toţi primarii care au fost. Nimic nu s-a făcut! S-a făcut sala de sport, branşată la aceeaşi ţevuşcă, s-au dat autorizaţii pentru construcţia caselor pe deal, iar canalizarea refulează în curţile oamenilor la ploi abundente. O ţeavă subdimensionată, când erau câteva case, acum, la atâta cartier… înţeleg că faceţi şi o creşă… cât să ducă acea ţeavă? Toată apa menajeră şi dejecţiile refulează în casele noastre! Şi mai aruncă şi lumea tot felul. Toată lumea ştie. Şi se ştie de mult. Dar nu se face nimic. Haideţi să facem ceva! Facem când vom avea bani, acesta este răspunsul.”, s-a plâns proprietara de pe strada dintre blocuri şi Colegiul Pedagogic „Carol I”.

„Când vom avea bani” poate că au zis alţii. Ce pot eu să vă garantez este următorul lucru. Nu vă mai gândiţi la bani de la Primărie, că nu există. Tot ce facem, facem pe fonduri europene. Avem următoarele direcţii. În acest an, sigur se deschide o axă de finanţare pentru a extinde conductele de apă şi canalizare acolo unde nu există. De asemenea, vor exista bani pentru persoanele defavorizate pe lângă care trec conductele de apă şi canalizare, dar care nu s-au branşat. De exemplu, la blocurile ARO, la unii putem trage apometre, pentru că unii sunt de bună credinţă şi plătesc, alţii vor rămâne fără apă. Următoarea treabă este să schimbăm conductele de apă şi canalizare, multe sunt de azbociment, aţi văzut că a pocnit una la Kaufland zilele trecute. Şi sunt şi interzise, pentru că sunt cancerigene şi o să plătim amenzi pentru ele. Plus cele ruginite, vechi. Avem conducte de 103 ani. Noi avem evidenţa tuturor străzilor din Câmpulung.”, le-a mai spus primăriţa oamenilor.

La final, lista de probleme contabilizate după discuţia din cartier arată astfel: mutarea ghenei şi crearea unui parc pe terenul de lângă platforma de gunoi, iluminatul, cabluri atârnate, prezenţa ciorilor, mai multe bănci, parcările din faţa blocurilor, canalizarea subdimensionată, suplimentarea containerelor de gunoi şi tăierea unor arbori marcaţi.

Magda BĂNCESCU

 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!