Elena Lasconi continuă deplasările în cartierele câmpulungene, care s-au desfăşurat până acum fie ca urmare a solicitărilor primite la audienţele cu cetăţenii, fie sub imperiul unor comunicări pe care primăriţa a simţit să le facă personal oamenilor. Aşa cum au fost discuţiile purtate în teren cu cetăţenii pentru introducerea reţelei de gaz sau pentru includerea unor blocuri în programul P.N.R.R. de eficientizare energetică. Marţi, 21 iunie 2022, Elena Lasconi şi-a programat un dialog cu locuitorii din Mărcuş, în curtea şcolii din cartier, unde a venit destul de multă lume. Primăriţa a plecat cu 22 de sarcini de rezolvat, unele posibil de pus la punct rapid, altele în timp, fiind vorba despre canalizare şi asfaltare, cele mai mari ofuri ale mărcuşenilor. Nu sunt singurele, după cum a constatat şefa Executivului, căreia mulţi i s-au plâns de deficienţele lucrării de reabilitare a străzii Drăceşti, care n-a fost finalizată.
- Curtea Şcolii Mărcuş, inclusă în proiectul „Grădina mea, oraşul meu”
La vederea numărului mare de copii veniţi împreună cu părinţii la „şedinţă”, Elena Lasconi a intuit prima carenţă, fără să i se plângă cei mici: un loc de joacă realizat în condiţii, aşa cum sunt cele planificate în Grui şi Vişoi. „În curtea şcolii, am vrea să facem un loc în care să se întâlnească comunitatea. Aş avea nevoie de sprijinul dumneavoastră, pentru că împreună suntem puternici. Noi vom face infrastructura, vrem să realizăm nişte dale în care fiecare să-şi pună mâinile, ca să personalizăm zona, şi dumneavoastră să veniţi, la toamnă, cu flori din grădina dumneavoastră.”, a deschis discuţia primăriţa cu proiectul „Grădina mea, oraşul meu”, care include şi acest spaţiu nefolosit din Mărcuş.
Parcul propus în curtea şcolii, completat cu loc de joacă, la sugestia unei locuitoare, ar trebui prevăzut şi cu un spaţiu interior destinat tot copiilor, atunci când este urât afară. „Să se amenajeze o sală de clasă, cu dotările necesare, la care putem să contribuim şi noi. Eu pot să sponsorizez şi chiar mă ofer. Atunci când este frig afară, copiii să meargă înăuntru, într-o sală, să se joace şi să putem avea şi noi activităţi cu ei.”, a fost propunerea Iulianei Tolbeş pentru ceea ce Elena Lasconi a denumit „un centru multicultural”, care să deţină şi o bibliotecă.
„Trebuie să reparăm şi şcoala, nu? Vrem să salvăm toate clădirile pe care le avem, dar în momentul în care se vor deschide nişte axe europene, pentru că nu ne putem permite de la buget, ca să-i facem eficientizare energetică.”, a afirmat Elena Lasconi despre imobilul şcolii, afectat considerabil în timpul în care a rămas fără o întrebuinţare. Ea i-a întrebat pe cetăţeni ce funcţionalitate consideră ei potrivită pentru clădire. Azil de bătrâni, a fost prima propunere. Farmacie, au cerut alte persoane, activitate care nu poate funcţiona decât în regim privat. Alţii vor un supermarket. Sau un afterschool.
- Top 3 probleme în Mărcuş: canalizare, transport în comun şi asfalt. Nu neapărat în această ordine
N-a fost nevoie ca primăriţa să-i invite de două ori pe cetăţeni să spună ce-şi doresc pentru cartierul lor, că doleanţele au început să curgă: gardul şcolii, un pericol pentru copiii care se mai caţără pe el, canalizare, gaz, asfaltare, limitatoare de viteză la pensiune, pe Valea Ursului, deversările intenţionate de dejecţii pe şanţuri, prin ţevi scoase sub podeţe (caz particular reclamat primăriţei pe strada Drăceşti, de la nr.32, în sus), maidanezii, colectarea gunoiului în zone în care serviciul nu este prestat, becuri lipsă, indicatoare, transport în comun.
„Transportul în comun va exista. Am depus pe fonduri europene un proiect pentru autobuze şi microbuze electrice, staţii de aşteptare şi staţii de încărcare a vehiculelor electrice. În traseele noi, Mărcuşul este prins. Vor veni autobuze în Mărcuş.”, a precizat primăriţa, dar la anul, când se va implementa proiectul.
Altă urgenţă a cartierului reclamată de cetăţeni o constituie canalizarea. „Canalizarea mărcuşenilor se poate face doar cu microstaţie de epurare. Canalizarea la Drăceşti este o provocare, pentru care avem o rezolvare. Tot fondurile europene o să ne salveze, în sensul că am vrea să achiziţionăm, în prima fază, trei microstaţii de epurare, pentru tot ce este în aval de staţia noastră de epurare, care nu poate fi legat la canalizarea oraşului: Grădişte, Minier şi Mărcuş. Numai aceasta este soluţia în privinţa canalizării.”, a precizat Elena Lasconi.
„La noi, în Mărcuş, este o situaţie specială, pentru că noi avem foarte multe izvoare de coastă. Oamenii au fose, dar degeaba le au. Poţi să vidanjezi de zece ori pe an, pentru că la prima ploaie s-a umplut bazinul şi-ţi refulează pe şanţuri. Cu toată bunăvoinţa, nu poţi să ţii sub control fosele. Celor care vin în vizită la Mărcuş şi trec pe stradă le miroase a toaletă. Pe orice stradă! Nu din vina proprietarilor. Se umplu fosele şi refulează. Nu poţi să le scoţi de fiecare dată când plouă.”, a relatat Iuliana Tolbeş.
- Asfaltarea străzii Drăceşti, estimată să se încheie la toamnă, deşi contractul dă ca termen final anul 2023
Un lot de sesizări a privit deficienţele lucrării de asfaltare a străzii Drăceşti, care trebuie puse la punct de către constructor. Mai mulţi cetăţeni au reclamat execuţia defectuoasă a şanţurilor, situaţie în care Elena Lasconi s-a angajat că, împreună cu patronul firmei, le va contabiliza şi remedia. În plus, lucrarea va continua până la intrarea pe Drăceşti, pe porţiunea în care s-a introdus conducta cea nouă. Dar asta numai după rectificarea de buget din luna iulie, când se vor aloca bani pentru a coborî cu asfaltul până la Biserica Fundeni. „Ne mai trebuie 2 milioane de lei ca să terminăm lucrarea. Noi am recuperat peste un milion de lei din proiectele europene. Am promis că voi aloca 2 milioane de lei ca să se încheie acest proiect până la toamnă.”, a precizat Elena Lasconi care, vă amintim, în 2021 a obţinut de la Guvern cele 3 milioane de lei care au făcut posibilă reabilitarea străzii Drăceşti, pe care Liviu Ţâroiu o lăsase fără finanţare. Însă pentru acoperirea cu asfalt şi a celor 600 de metri pe care s-a schimbat conducta de apă, mai este nevoie de 2 milioane de lei, conform preţului rezultat din licitaţia ţinută tot în mandatul lui Ţâroiu.
Propunerea fostului primar Gheorghe Oancea a fost ca reabilitarea să continue pe tronsonul cuprins între laborator şi cimitir.
Tot legat de o reparaţie stradală, o cetăţeană de pe Valea Tiţei i s-a plâns primăriţei că o porţiune de 20 de metri, din capătul străzii până la locuinţa ei, a rămas neasfaltată. „Apă avem. Şi lumină. Atunci ne-au spus că nu s-a văzut din satelit. Păi, la dări ne-am văzut din satelit. La lumină ne-am văzut din satelit.”, a sesizat cu umor cetăţeana care, pe lângă angajamentul reparaţiei solicitate, a primit un bonus: o lampă stradală care va fi montată astăzi.
Următoarea doleanţă: gazul. Între cele 44 de artere incluse în proiectul depus la Programul „Anghel Saligny” figurează mai multe străzi din Mărcuş. „Cred că până la jumătatea lunii iulie ni se dă răspunsul.”, a spus primăriţa. „Mi se pare corect să venim cu gazul de la Valea Unchiaşului, unde este băgat, pe Boboc şi Mărcuş, şi să alimentăm toată zona de aici. Pentru că drumul nu este modernizat şi se poate lucra pe el.”, a propus Gheorghe Oancea.
Oamenilor li s-a explicat că Primăria şi compania aduc conducta până în dreptul locuinţelor, după care este treaba proprietarilor să se branşeze, cu costurile aferente. Asta pentru că au existat vociferări legate de cheltuiala ridicată pentru racordarea la reţea.
Magda BĂNCESCU