Ieri, 30 mai 2022, aleşii municipali s-au întrunit într-o şedinţă extraordinară pentru a aproba depunerea a încă unui proiect finanţat cu fonduri din P.N.R.R. Municipalitatea plănuieşte să deruleze o investiţie în renovarea energetică a Grădiniţei cu Program Prelungit „Sfânta Marina” din strada Matei Basarab. Iar pentru aceasta a pregătit documentaţia necesară accesării finanţării alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 5 – Valul Renovării. Proiectul propus de Primăria Câmpulung are o valoare maximă eligibilă calculată conform formulei din documentele programului de 1.321.252,68 lei fără TVA.
- Primăria a pregătit un proiect care să se încadreze în suma rămasă de 270.000 euro alocată judeţului Argeş
Hotărârea adoptată ieri, la prânz, mai prevede că din bugetul local vor fi finanţate toate cheltuielile neeligibile care asigură implementarea proiectului, aşa cum vor rezulta din documentaţiile tehnico-economice, respectiv contractul de lucrări solicitate în etapa de implementare. Consilierii municipali au împuternicit-o pe Elena Lasconi să semneze şi să depună, în numele municipiului Câmpulung, cererea de finanţare şi orice document legat de implementarea proiectului şi derularea contractului de finanţare.
„Primăria Câmpulung a analizat posibilitatea de a depune un proiect care să se încadreze în suma rămasă de 270.000 euro alocată judeţului Argeş. Drept urmare, am identificat Grădiniţa cu Program Prelungit „Sfânta Marina”, pentru care am derulat procedurile pentru întocmirea documentelor în vederea depunerii. Depunerea trebuie să se realizeze până la data de 30 mai, ora 23.59, motiv pentru care este necesar a se aproba de urgenţă proiectul de hotărâre iniţiat. În lipsa unui astfel de document, cererea de finanţare nu va fi eligibilă.”, explică materialul de şedinţă urgenţa adoptării hotărârii.
Conform expertizei tehnice, clădirea are o suprafaţă desfăşurată totală de 610 mp, este încadrată în gradul III de risc seismic şi nu are nevoie de lucrări de consolidare.
Auditul energetic a scos la iveală mai multe deficienţe majore:
- tencuiala faţadelor exterioare este cea iniţială, nerefăcută;
- izolaţia termică a elementelor exterioare de construcţie nu este în conformitate cu reglementările în vigoare, valorile rezistenţelor termice ale pereţilor exteriori şi terasei situându-se cu mult sub valorile minime obligatorii;
- clădirea dispune de o instalaţie de încălzire centrală cu apă caldă de tip bitubular, cu distribuţie inferioară; acelaşi tip de reţea e utilizat pentru transportul şi distribuţia apei calde de consum; conductele pentru transportul agenţilor termici sunt din oţel;
- radiatoarele sunt, în mare parte, cele iniţiale din fontă, cu robinete de închidere şi reglaj parţial funcţionale, alimentate de coloane verticale aparente, cu armături de echilibrare şi golire nefuncţionale; o parte din corpurile de încălzire sunt radiatoare noi din oţel.
Din acest motiv se impune necesitatea creşterii performanţei energetice a clădirii prin izolarea termică a faţadelor şi refacerea finisajelor, înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie performantă energetic, termoizolarea podului şi înlocuirea reţelei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune şi refacerea distribuţiei de apă caldă menajeră.
„Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puţin 50% faţă de consumul anual înainte de renovarea fiecărei clădiri. Intervenţiile propuse pentru clădire conduc la o reducere a consumului de energie primară şi a emisiilor de CO2, situată în intervalul 30%-60%, în comparaţie cu starea de pre-renovare.”, mai precizează documentaţia aferentă hotărârii de Consiliu.
Magda BĂNCESCU