Pe 31 martie, primarul, care este preşedinte, a convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, la care au participat membrii acestuia, membrii Comitetul Operativ cu Activitate Temporară, personalul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” al Judeţului Argeş şi ai principalelor servicii deconcentrate municipale şi judeţene.
În conformitate cu Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2022, aprobat prin Ordinul Prefectului nr. 21/2022, exerciţiul derulat pe 31 martie a fost unul de protecţie şi intervenţie în caz de cutremur şi de alarmare publică a municipiului Câmpulung. A fost unul pur teoretic, în sală, fără forţe în teren, fiind dezbătută capacitatea de răspuns a autorităţilor în situaţii de urgenţă, în speţă cutremur.
Nu au fost acţionate sistemele de alarmare pentru a nu panica populaţia, cu explicaţia firească că avem un război la graniţele ţării. „Eu cred că sunt importante aceste exerciţii. Dacă, Doamne, fereşte!, se va întâmpla un cutremur, iar noi ne antrenăm, ştim ce avem de făcut. Vreau să rezolvăm cu toate echipamentele învechite, să trecem toate sirenele pe electronic, să luăm legătura cu toate supermarketurile, care să aibă în permanenţă o cantitate de conserve, de apă. Noi avem o relaţie foarte bună cu cei de la supermarketuri şi, atunci când am avut avaria la conducta de aducţiune şi a rămas aproape o zi oraşul fără apă, am ţinut legătura ca măcar ei să aibă apă de băut pentru populaţie. Eu am trăit pe pielea mea un cutremur foarte urât, cel din Turcia, în care au murit peste 20.000 de oameni, am văzut ce înseamnă şi aş vrea să luăm în calcul mai multe variante, să vedem ce trebuie îmbunătăţit, ca să nu ne surprindă viaţa.”, a declarat primarul Elena Lasconi, care este preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.
Căpitan Bogdan Costache, de la ISU Argeş, a prezentat în detaliu ce înseamnă ca administraţia locală să fie pregătită în cazul unui cutremur şi i-a evaluat capacitatea de răspuns pentru această situaţie de urgenţă. „În cazul în care se întâmplă cutremur, ce avem de făcut? În primul rând, se merge la clădirile despre care ştim că sunt cu probleme sau, poate, nu sunt expertizate, dar ştim că sunt mai vechi sau au avut probleme, nu sunt consolidate. Se verifică căile de acces şi comunicaţii. De principiu, cutremurul are şi replici şi trebuie să ştim pe unde ajungem. Mai există o problemă: eşecul utilităţilor publice, dacă se poate rezista fără apă, dar şi fără mâncare, mai ales în zona urbană, la bloc. Administraţia locală are prin planul de evacuare 10 locaţii unde se pot reloca cetăţenii evacuaţi, există şi mijloace de transport prin convenţie. Pe partea de hrănire, Câmpulungul are o convenţie pentru circa 500 de porţii de mâncare. În concluzie, lucrurile sunt puse cap la cap la nivelul localităţii. Mai trebuie să existe, la nivelul cultelor, şi o anumită cotă din cimitire, care trebuie să fie liberă pentru situaţii de urgenţă. Lucrurile acestea sunt înlănţuite, iar dacă le gândim, le exersăm atunci când nu se întâmplă, când se va întâmpla, vom şti ce avem de făcut.”, au fost o parte din informaţiile transmise de căpitanul Bogdan Costache.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a venit în sprijinul populaţiei şi instituţiilor, prin site-uri de informare preventivă, dar informaţii se pot găsi şi pe: www.igsu.ro, www.fipregătit.ro, pe care sunt diferite sfaturi şi recomandări în caz de cutremur. De obicei, când se întâmplă un cutremur, omul pleacă cu ce are pe el, de aceea este recomandat rucsacul cu lucruri de strictă necesitate, mâncare, apă, o lanternă, o pătură şi medicamente, mai ales pentru bolnavii cronici, care ştiu că au nevoie de ele. Ar fi ideal ca fiecare dintre noi să avem un astfel de „bagaj”, să fim pregătiţi pentru o situaţie nedorită, care ne-ar putea salva viaţa nouă sau celor apropiaţi. Isabela FILIP
Exerciţiu teoretic de alarmare în caz de cutremur, la Primărie
