„Cine vine cu banii să ia muntele!” a fost lozinca dezbaterilor eşuate din Consiliul Local Rucăr, pe care vicele Ion Pârnuţă n-a reuşit să-l convingă să retragă două hotărâri care blochează o licitaţie. Şi aşa este blocată de un verdict al instanţei, care a suspendat o hotărâre a Consiliului, prin care actualii aleşi au căutat să anuleze un demers ratat al foştilor. Ocupanţii scaunelor în Legislativul de la Rucăr au dat pe faţă presiunile la care sunt supuşi de afaceriştii interesaţi să închirieze munţii comunei: sunt manipulaţi, sunt folosiţi, sunt şantajaţi, sunt intimidaţi. O dovadă în acest sens poate fi şi numărul mare de abţineri încasate de viceprimar, interesat “să şteargă cu buretele” o licitaţie lăsată în aer de fostul Consiliu, pentru a ţine una nouă.
Licitaţia pentru închirierea unei păşuni alpine a fost oprită. Una dintre ofertante s-a dus glonţ la instanţă
În primăvara acestui an, pe 9 martie, mai precis, firma Alpin Top Speed SRL obţinea la Tribunalul Argeş suspendarea executării unei hotărâri a Consiliului Local Rucăr. Este vorba despre H.C.L. nr.15 din 2 februarie 2021, a cărei punere în aplicare a fost oprită până la pronunţarea instanţei de fond. Firma respectivă a susţinut că, printr-o altă hotărâre, dată cu un an înainte, H.C.L. 19 din 28 februarie 2020, Consiliul Local a aprobat desfăşurarea procedurii de licitaţie privind închirierea păşunii alpine din punctul Valea Vladului. În acelaşi an, din cauza pandemiei – au motivat aleşii din mandatul trecut -, s-a revenit cu altă hotărâre, prin care a fost stopată licitaţia. A rămas ca reluarea ei să se producă printr-o aprobare dată ulterior, lucru care nu s-a mai întâmplat.
În luna mai a anului trecut, firma a cerut Consiliului Local să reia licitaţia, „cu recomandarea de a nu se mai primi alte oferte, întrucât se încalcă legislaţia şi documentaţia de atribuire.” Întrucât destinatarul n-a răspuns, Alpin Top Speed i-a trimis alte două adrese.
După schimbarea Consiliului Local, a apărut Hotărârea 15, care a dispus anularea licitaţiei aprobate cu un an înainte şi iniţierea demersurilor pentru demararea unor noi proceduri. Participantă la licitaţia din 2020, firma Alpin Top Speed, a făcut o plângere prealabilă împotriva acestei hotărâri, pe care o considera nelegală, „fiind vătămată, câtă vreme, în calitate de ofertantă, a depus garanţiile necesare, care se află şi acum la dispoziţia autorităţii contractante.” „Reclamanta este prejudiciată în mod grav, deoarece deţine un efectiv important de animale, obiectul licitaţiei constituindu-l închirierea de păşuni alpine necesare pentru hrana animalelor.”, este o parte a apărării firmei interesate să preia păşunea.
De partea cealaltă, Consiliul Local s-a apărat la proces cum că toţi aleşii au fost de acord că se impune „anularea procedurii anterioare, câtă vreme comisia de licitaţie nu mai are aceeaşi componenţă, documentaţia depusă de ofertanţi nu mai este actuală, perioada de timp scursă între data începerii procedurii şi luna februarie 2021 fiind prea mare.”
Tribunalul Argeş, căruia firma Alpin Top Speed i s-a adresat pentru a opri hotărârea care permitea noului Consiliu Local să reia licitaţia, i-a dat dreptate. „Se observă că H.C.L. nr.15/02.02.2021 cuprinde în preambul doar o enumerare de acte normative aplicabile şi de înscrisuri avute în vedere, fără a se arăta concret ce anume a determinat luarea măsurii.”, a reţinut judecătorul care, în primăvara acestui an, a suspendat executarea acestei hotărâri care pregătea, după cum spuneam, o nouă procedură pentru valorificarea muntelui.
„Atunci când am anulat licitaţia, care trebuia să aibă loc, am greşit, pentru că am pierdut 2 miliarde şi jumătate”
Ca să scape de cele două hotărâri incomode, în scopul de a organiza o nouă licitaţie, viceprimarul Ion Pârnuţă a iniţiat două hotărâri de Consiliu. Una privitoare la anularea Hotărârii Consiliului Local nr.19 din 28.02.2020, prin care foştii aleşi au aprobat închirierea păşunii alpine din punctul Valea Vladului. A doua referitoare la revocarea H.C.L. nr.15 din 2 februarie 2021, prin care s-a anulat procedura privind închirierea păşunii alpine din punctul Valea Vladului, organizată conform prevederilor Hotărârii 19, a cărei anulare se cerea, de asemenea.
Pârnuţă voia aceste anulări de hotărâri, pentru ca fondul procesului să rămână fără obiect. Nemaiexistând hotărârile atacate, magistratul să nu mai aibă ce să judece. O parte dintre aleşi, cinci la număr – insuficienţi pentru ca propunerile vicelui Pârnuţă să treacă la vot -, au considerat, la fel ca el, că trebuie „şterse” aceste norme, pe motiv că s-au pierdut destui bani. „Atunci când am anulat licitaţia, care trebuia să aibă loc, am greşit, pentru că am pierdut 2 miliarde şi jumătate (n.r. lei vechi) şi suntem de vină toţi. Consiliul care a votat atunci. Trebuia să-i lăsăm să participe la licitaţie. Dacă ei se băteau între ei, era treaba lor. Noi trebuia să ne vedem interesul de a lua bani pe seama muntelui.”, a susţinut consilierul PSD Viorel Ţîru.
„Vreau să-i mulţumesc domnului Ţîru pentru faptul că a recunoscut greşeala pe care au comis-o. Am pierdut nişte bani anul acesta. Nu era problema noastră cine lua muntele. Problema noastră era să intre nişte bani la buget.”, l-a secondat alesul de la Pro România, Radu Florin Benţea, completat de colega de partid Gabriela Gheorghe: „Eu vreau să le aduc aminte colegilor consilieri că s-au pierdut vreo 16 miliarde (n.r. lei vechi) şi atunci trebuia să luăm măsuri să recuperăm, dacă tot vorbim despre bani pierduţi.”
Primarul Ionel Dulamă a susţinut că are hotărâri de executare silită. Cea mai proaspătă este pe numele lui Bogdan Iosif Achim, care a concesionat 383,3 hectare de pajişti din domeniul public al comunei Rucăr. Autorităţile au de recuperat de la el peste 600.000 de lei, cu titlu de redevenţă şi majorări de întârziere, plus cheltuieli de judecată. Împotriva acestuia, administraţia rucăreană a demarat procedura prin intermediul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti „Petroaica şi Asociaţii”, care s-a ocupat de formalităţi la Judecătoria Câmpulung. Pe 17 iunie 2021, magistratul local a autorizat creditoarea să treacă la recuperarea celor peste 600.000 de lei, datorie recunoscută printr-o sentinţă a Tribunalului Argeş din 29 noiembrie 2019, pe care datornicul n-a contestat-o.
Manipulare, şantaj, teamă
Fiind iniţiatorul celor două cereri de anulare a hotărârilor ajunse în instanţă, vicele Ion Pârnuţă şi-a susţinut astfel demersul. „Problema este în felul următor: le votaţi, bine, nu le votaţi, mai bine. Eu mi-am făcut datoria de consilier, ca să deblocăm situaţia. Nu mă interesează! S-au pierdut atâţia bani, s-au mai pierdut o sută şi ceva de mii de euro în ultimii doi ani. Nu scoatem acum (n.r. la licitaţie), o mai lăsăm, ne ducem în primăvară, ne atacă iar, iar pierdem. Aici ne punem unghia pentru fiecare leuţ, ca să facem ceva. Dacă vă spun suma, cât ar fi trebuit să luăm, vă cutremuraţi. Noi trebuie să suspendăm acest proces cu Hotărârea 15 (n.r. de anulare a licitaţiei), ca să nu mai aibă obiect. Noi suntem la mâna unor oameni care se ceartă între ei. Totul este un interes acolo. Ca să ia muntele, că se mai dau bani la APIA. Când nu se mai dau bani la APIA, nu se mai duce nimeni pe munte. Eu vreau să ne mişcăm, că de cheltuit cheltuim, dar la venituri nu ne gândim deloc. Nu incriminez pe nimeni din Consiliu. Din Consiliu suntem manipulaţi, suntem folosiţi pe baza bunelor noastre intenţii şi pe baza bunei noastre credinţe. Şi cât s-a luat înainte şi cât s-a luat acum. Care sunt şantajaţi, care manipulaţi, care zice „nu mă bag”, faceţi fiecare cum credeţi! Acum am făcut ca să deblocăm situaţia. Blocaţi-o, n-o daţi, nu mă agit absolut deloc! N-o să reproşez la nimeni nimic, indiferent cum votaţi! N-o să vă zic absolut nimic. Eu aşa am văzut-o… am văzut-o prost… aşa am văzut-o eu! Faceţi-o dumneavoastră cum o vedeţi!”, părea resemnat cu votul Pârnuţă, auzind cât de mulţi colegi intenţionau să se abţină. Inclusiv de la PSD, partid din care şi el face parte.
Băşica de brânză şi plicul
Unul dintre aceştia era Viorel Ţîru, singurul care “şi-a pus cenuşă în cap” pentru eşecul demersului de licitaţie. „Trebuie să fim atenţi de acum încolo. Nu ne punem noi pielea la gură, Consiliul Local! Şi, tot timpul, noi să fim cobaii acestui Consiliu şi toată lumea să spună că are interes Consiliul Local! Nu ştiu dacă vreun consilier local de aici a avut sau nu interes. Fiecare votează după conştiinţa lui. Mi-ar plăcea să zică instanţa să-i dăm noi banii celui care a pierdut muntele. Ar fi frumos. (…) Puteam să câştigăm şi altfel, dar nu aţi vrut la acel moment. Să plătească Consiliul Local şi Executivul banii care s-au pierdut! Toţi suntem vinovaţi, pentru că noi am tolerat ani la rând datoriile…. Ne-am făcut că închidem ochii. Unora ne-a fost frică, pe unii ne-au şantajat, vorbiţi şi fiţi corecţi! Dacă vreţi să deblocăm situaţia, trebuie pusă la masă toată lumea şi discutat pe aceeaşi limbă.”, a ripostat Ţîru, răscolind amintirile Gabrielei Gheorghe, care nu şi-a putut reţine o vorbă care a circulat în rândul rucărenilor.
„Domnul Ţîru, mă scuzaţi, ştiam un episod cu băşica de brânză şi plicul… trecut, se auzise un zvon.”, a chicotit consiliera de la Pro România, care, nouă fiind în Consiliu, îşi permite să glumească pe seama rateurilor colegilor dinaintea ei. „Aia e din popor., a continuat Viorel Ţîru. Se băteau doi oameni care au beneficiat de munţi. Nu era treaba noastră. Noi trebuia să lăsăm licitaţia să meargă în continuare. Ce pierdeam noi? Nu pierdeam nimic. Aşa am pierdut 2,5 miliarde.”
Veniturilor neîncasate de 1,4 milioane de lei li se adaugă pierderi de minimum 100.000 de euro numai în ultimii doi ani
Pârnuţă n-a fost încântat de ideea de a-i aşeza la masă pe cei interesaţi să câştige licitaţia, care normal ar fi să fie atribuită „celui pe care îl bate ploaia în cap pe munte”. Or cei care se lasă bătuţi de ploaie nu câştigă, ci afaceriştii cu ochii pe banii de la APIA, au recunoscut fără reţineri aleşii. Iniţiatorul a refuzat recomandarea fostului primar Dumitru Ghica de a retrage proiectele, pentru a fi discutate încă o dată, şi a riscat respingerea lor. Avea nevoie de opt voturi „pentru”, însă n-a obţinut decât cinci.
Motiv de a accentua din nou pierderile uriaşe pentru bugetul comunei. „Noi, în momentul de faţă, avem de încasat de pe urma munţilor 14 miliarde (n.r. lei vechi). Am mai pierdut, în ultimii doi ani, minimum 100.000 de euro. O spun ca să ştie cei din Rucăr. Este bugetul nostru de venituri proprii pe un an.”, a încheiat acesta. Noii aleşi, care au invocat responsabilitatea precedenţilor, l-au consolat că banii pierduţi nu se puteau recupera cu cele două hotărâri care n-au trecut. Oricum, era sub semnul întrebării şi organizarea unei licitaţii până nu se soluţiona litigiul care, în versiunea optimiştilor din Consiliu, poate dura, cu căi de atac, cel puţin doi ani.
Magda BĂNCESCU