După nepotul Pompiliu Popescu, şi bunica acestuia, Marilena Popescu, a obţinut, la Tribunalul Argeş, o hotărâre care desfiinţează soluţia de clasare a procurorilor DNA într-un dosar în care este implicat primarul de la Boteni, Vasile Leau. Prima plângere, înregistrată în martie 2021, îl are ca autor pe Pompiliu Popescu. Acesta l-a reclamat pe Leau pentru comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals şi pentru obţinerea ilegală de fonduri, beneficiind de un teren al tatălui său, fără să mai aibă niciun drept după decesul acestuia. Procurorul de caz a dat o soluţie de clasare, pe care procurorul ierarhic superior a menţinut-o. Reclamantul a ajuns la instanţă, care, pe 23 iunie 2021, a trimis cauza înapoi la DNA pentru a începe urmărirea penală şi a se pronunţa şi asupra infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, dar şi pentru a completa urmărirea penală în dosarul obţinerii de fonduri europene.
În mai 2021, bunica acestuia, Marilena Popescu, a deschis o acţiune similară la Tribunal, care, pe 5 octombrie 2021, a adoptat un verdict asemănător. Acuzaţiile, în mare, la adresa lui Vasile Leau, cu care femeia a încheiat un contract de arendă, acum zece ani, se prezintă astfel.
Deşi primarul se dezice de încheierea acestui contract din 2011, foloseşte terenul cu pricina şi nu-i permite proprietarei accesul, refuzând să i-l lase liber. Mai mult, Vasile Leau a beneficiat de subvenţii APIA, în baza unor adeverinţe eliberate de Primăria Hârtieşti în condiţii pe care judecătorul le doreşte clarificate.
Încă o plângere penală la DNA pentru obţinerea subvenţiilor APIA cu documente false
Demersul Marilenei Popescu poartă ca dată de debut 29 iulie 2019, când aceasta a depus o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti. Doamna respectivă a sesizat comiterea mai multor infracţiuni: tulburare de posesie, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, înşelăciune, obţinere ilegală de fonduri, fals material în înscrisuri oficiale şi folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Pe 29 august 2019, DNA a început urmărirea penală doar cu privire la această din urmă infracţiune, în legătura cu care a fost analizat şi falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
„Numitul Leau Vasile s-a dezis de folosirea terenului, ascunzând realitatea cu privire la obţinerea subvenţiilor APIA”
Ca proprietară a 10 hectare situate în extravilanul comunei Hârtieşti, Marilena Popescu a încheiat, în iunie 2011, un contract de arendă cu firma Legram Company SRL, administrată de Adelina Georgeta Leau, fiica primarului de la Boteni. Marilena Popescu a negociat contractul cu Vasile Leau, care l-a semnat în numele societăţii. Documentul, cu o valabilitate de zece ani, până în iunie 2021, a fost înregistrat la Primăria Hârtieşti. Sesizarea a privit următoarele aspecte. „Numitul Leau Vasile a semnat contractul la rubrica „arendaş”, în condiţiile în care, la data respectivă, nu avea nicio calitate în SC Legram Company SRL. Cu atât mai mult, la momentul respectiv, nu avea nicio împuternicire din partea societăţii pentru a putea încheia contracte sau pentru a semna în numele acesteia. Cu toate acestea, numitul Leau Vasile s-a dezis de folosirea terenului, ascunzând realitatea cu privire la obţinerea subvenţiilor APIA.” Subvenţii pentru care Primăria Hârtieşti i-a emis adeverinţe, pentru cele 10 hectare, necesare la APIA. „Astfel, persoana care a beneficiat de efectele contractului de arendă este Vasile Leau, care a şi obţinut, fără drept, subvenţii de la APIA pentru perioada respectivă.”
În august 2020, DNA a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.
După cinci ani de la încheierea contractului, Marilena Popescu a încercat rezilierea lui, pe calea instanţei. Însă, în toamna anului 2017, Judecătoria i-a respins acţiunea. În primăvara lui 2019, i s-a respins şi apelul de către Tribunalul Argeş.
După anchetatori, „nu se conturează reaua credinţă în obţinerea fondurilor europene”
Leau a prezentat la APIA un contract de arendă încheiat cu Lucian Ion Popescu, fiul Marilenei Popescu, înregistrat la Consiliul Local Hârtieşti. Prin acest contract, Lucian Ion Popescu îi arenda primarului 40 hectare, cu păşune, fâneţe şi pomi, timp de zece ani, începând din martie 2009.
Potrivit cercetărilor întreprinse în cauza penală ajunsă în atenţia DNA, „chiar dacă au fost obţinute subvenţii de la APIA pentru aceste suprafeţe, (…) numitul Leau Vasile a deţinut şi utilizat terenul ca urmare a înţelegerilor cu proprietarul, Popescu Lucian Ion, tatăl lui Popescu Pompiliu Ion, pentru care a plătit arendă, cât şi o parte din subvenţiile încasate de la APIA.” Anchetatorii au ajuns la concluzia că în cauza cercetată „nu se conturează reaua credinţă în obţinerea fondurilor europene”. Argumentele acestora au arătat astfel. Vasile Leau n-a depus la APIA contractul dintre firma fiicei şi Marilena Popescu, ci adeverinţe emise de primăriile pe ale căror teritorii se aflau terenurile. Cele eliberate de Primăria Hârtieşti au avut la bază contractul de arendă încheiat între primarul de la Boteni şi fiul Marilenei Popescu, Lucian Ion Popescu, între timp, decedat.
Tribunalul Argeş, unde a ajuns cererea de anulare a contractului a Marilenei Popescu, a constatat că Leau a semnat în nume propriu, nu în numele firmei. Alt motiv care a cântărit în decizia anchetatorilor: între proprietară şi primar au existat relaţii contractuale încă din 2007, când aceasta i-a mai arendat cele 10 hectare. Mai mult, potrivit informaţiilor transmise de APIA atât instanţelor, cât şi DNA, cererile n-au făcut referire la întreaga suprafaţă de 10 hectare, din următorul motiv. Mai mulţi fermieri – toţi purtând numele Leau, fiind rude ale primarului – au solicitat sprijin pentru suprafeţe care, parţial, se suprapuneau celei deţinute de Marilena Popescu.
Prin urmare, procurorul DNA a dat o soluţie de clasare în privinţa săvârşirii infracţiunii care a făcut obiectul sesizării, „deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.” Împotriva acestei ordonanţe din 18 martie 2021, Marilena Popescu a formulat plângere, care, însă, i-a fost respinsă printr-o ordonanţă din 26 aprilie 2021 a procurorului şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA.
Primarul „nu îşi aminteşte să fi semnat contractul de arendare”
După verdictul nefavorabil al procurorilor DNA, Marilena Popescu s-a adresat Tribunalului Argeş, care a avut o opinie diferită. Instanţa a considerat că concluzia acestora este nefondată. Iată de ce. În procesul de la Câmpulung, prin care femeia a încercat să rezilieze contractul de arendă, Primăria Hârtieşti a trimis o adresă, potrivit căreia instituţia nu a eliberat niciodată firmei Legram Company adeverinţă de rol pentru cele 10 hectare. Legram Company nu figurează înscrisă în rolul agricol cu această suprafaţă. Iar APIA a comunicat Judecătoriei Câmpulung că Legram Company a solicitat sprijin doar în campania din 2007. Pentru cele 10 hectare din titlul de proprietate al Marilenei Popescu, Primăria i-a emis adeverinţe doar lui Vasile Leau.
La proces, primarul a dat o declaraţie, potrivit căreia „a fost administratorul SC Legram Company SRL până în 2004, când societatea a fost preluată de fiica sa; nu îşi aminteşte să fi semnat contractul de arendare din iunie 2011; nu ştie dacă semnătura înscrisă pe aceste contracte este a sa; este posibil ca semnătura să fie a sa, dar nu îşi aminteşte să le fi semnat.”
Procurorii DNA trebuie să-i audieze pe funcţionarii de la Hârtieşti, implicaţi în eliberarea adeverinţelor
Cât priveşte celălalt contract de arendă, cel cu fiul Marilenei Popescu, din 2009, acesta avea ca obiect alt teren, de 40 hectare. După moartea lui Lucian Ion Popescu, intervenită în septembrie 2015, contractul putea continua numai dacă moştenitorii comunicau în scris intenţiile lor în acest sens. Or, în lipsa acestor înscrisuri, Vasile Leau a avut dreptul de a folosi cele 40 de hectare numai până în octombrie 2015. Fiul răposatului, Pompiliu Ion Popescu, a ajuns la judecată cu primarul, pentru recuperarea proprietăţii părintelui său, al cărui urmaş era. Din sentinţa pronunţată în vara anului 2018 a reieşit că Leau nu a adus la cunoştinţa judecătorului şi a moştenitorului existenţa acelui contract din martie 2009.
În baza acestui contract de arendare, „încheiat între Leau Vasile şi Popescu Lucian Ion, fiul doamnei Popescu Marilena, decedat, contract pe care Primăria nu-l mai deţine”, s-au eliberat adeverinţe de rol pentru anii 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, pentru primar. Potrivit acestor acte, Leau figurează, în 2013 şi 2014, în registrul agricol, printre altele, cu 11 hectare şi 6 ari, livadă, iar în 2016 şi 2017, cu 10 hectare şi 5 ari, livadă. Terenurile apar în „blocul fizic 144”. La fel, în 2018 şi 2019.
„Judecătorul notează că blocul fizic 144 nu figurează în cuprinsul declaraţiei de suprafaţă pe anul 2013”, deşi altceva reiese dintr-o adeverinţă prezentată de Leau la APIA. Şi anume că primarul apare în registrul agricol cu livada de 11 hectare şi 6 ari în blocul fizic 144. Care este menţionat în cuprinsul declaraţiilor dintre 2014-2019.
Alt amănunt care a atras atenţia instanţei: din niciun act aflat la dosarul de urmărire penală nu reiese numărul blocului fizic în care este amplasat terenul de 40 hectare, arendat de fiul Marilenei Popescu primarului.
În aceste condiţii, magistratul a considerat că se impune ca organele de urmărire penală să clarifice motivul pentru care Primăria Hârtieşti a eliberat adeverinţele din anii 2013-2019, în baza contractului cu Lucian Ion Popescu, ce-i dădeau lui Leau drept de folosinţă asupra terenului mamei, Marilena Popescu. Adică cele 10 hectare din blocul fizic 144. „Mai ales că dreptul lui Leau Vasile de folosinţă a terenului de 40 hectare pare a fi încetat imediat după decesul lui Popescu Lucian Ion, intervenit în cursul anului 2015.” Instanţa le-a dispus anchetatorilor DNA să ceară Primăriei Hârtieşti actele în baza cărora s-au eliberat adeverinţele cu pricina, iar, „în cazul în care acestea nu se mai găsesc, organele de urmărire penală vor audia persoanele implicate în procedura eliberării acestor înscrisuri.”
Autorităţile locale trebuie să indice şi blocul fizic în care se află cele 40 hectare, „pentru a stabili cu exactitate dacă există o suprapunere între acestea şi terenul de 10 hectare.” „Judecătorul aminteşte că, din comparaţia vecinilor celor două terenuri, nu pare a exista o astfel de suprapunere, fiind, totuşi, necesare verificări suplimentare.” „Totodată, organele de urmărire penală îl vor audia pe Leau Vasile cu privire la motivul pentru care prin adeverinţele menţionate se atestă faptul că a dobândit dreptul de folosinţă a terenului de 10 hectare, aflat în blocul fizic 144, în temeiul contractului din 23 martie 2009, care are ca obiect, în aparenţă, alt teren.”
Acestea sunt o parte dintre argumentele judecătorului de la Tribunalul Argeş, care, pe 5 octombrie 2021, a admis plângerea Marilenei Popescu împotriva soluţiei de clasare din primăvara acestui an, dispusă printr-o ordonanţă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Piteşti, menţinută prin ordonanţa procurorului şef de secţie. Judecătorul a desfiinţat soluţia de clasare şi a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Hotărârea Tribunalului Argeş este definitivă.
Magda BĂNCESCU