De o lună, locatarii unei barăci muncitoreşti din Rucăr trăiesc fără curent electric în locuinţe, deşi zona a fost electrificată de curând. Nu s-a realizat, însă, branşarea apartamentelor, „carenţă” îndreptată la şedinţa Consiliului Local din 5 octombrie 2021, când a fost aprobată investiţia de alimentare cu energie electrică a Barăcii Familiale A, cu două scări. Construcţia este amplasată în fosta organizare de şantier din punctul Valea lui Maldăr, fiind considerată proprietate publică a comunei. Finanţarea investiţiei va fi asigurată de la bugetul local. În cadrul aceleiaşi dezbateri s-a mai discutat şi aprobat un subiect legat de baraca cu pricina, la propunerea consilierului Gabriela Gheorghe, iniţiatoarea protestului anti-urşi, de a transforma spaţiile locative într-unele sociale. Vor beneficia de acest regim 8 din cele 16 apartamente.
Investiţia de alimentare cu energie electrică a barăcii cu 16 apartamente este plătită din bugetul local
În zona „cartierului” fost muncitoresc a fost realizată, recent, reţeaua de alimentare cu energie electrică, rămânând de rezolvat chestiunea branşării imobilelor. Potrivit primarului Ionel Dulamă, s-a înregistrat o economie la suma cu care bugetul a cofinanţat proiectul, prin urmare, compania va returna banii care n-au fost folosiţi. Suma rambursată pică la ţanc pentru a plăti branşarea locuinţelor. „Este vorba despre branşarea acestor barăci ce ţin de domeniul public la reţeaua introdusă de curând în zonă, care înseamnă o branşare făcută de Comuna Rucăr. Nu-i branşăm pe ei (n.r. pe locatari), ne branşăm noi, comuna Rucăr, Primăria şi Consiliul Local, în calitate de proprietari.”, a explicat şeful Executivului.
Cea mai ferventă susţinătoare a cauzei cetăţenilor rămaşi în zona barăcilor, consiliera de la Pro România, Gabriela Gheorghe, a solicitat includerea în proiect a fostei cantine a şantierului şi a sălii de cinema. „Ar trebui şi ele branşate dacă tot se face investiţia. Ar trebui încă două contoare.”, a plusat doamna Găbiţa, a cărei iniţiativă a fost descurajată de lipsa fondurilor pentru completarea investiţiei care, în acest moment, nu este bugetată. Dar va beneficia de o alocare printr-o rectificare de buget, mai cu seamă că se aşteaptă o rambursare de bani de la societatea de energie electrică.
„Deocamdată, cei de la Distribuţie Oltenia au făcut un deviz şi o ofertă către noi doar pentru cele 16 apartamente, care valorează 40.694 lei fără TVA. Ce primim e puţin mai mult.”, spunea Ionel Dulamă, completat de liberalul Genel Lupu, potrivit căruia Rucărul are de primit înapoi din cofinanţarea investiţiei în jur de 50.000 lei. Prin urmare, cantina şi restul… la anul sau altădată, prioritatea fiind cetăţenii care, potrivit consilierei Gabriela Gheorghe, de o lună, trăiesc fără curent în case.
Dulamă, certat de un coleg de partid că a „lălăit” excesiv clarificarea situaţiei locuinţelor din barăci
Transformarea, iniţial, a tuturor celor 16 apartamente într-unele sociale, reduse la vot la 8, din considerentul de a avea o rezervă locativă în caz de calamitate naturală, a stârnit nişte patimi între politicienii din Consiliul Local. Culmea, cel mai vocal – la adresa Executivului, nu a opoziţiei, pe care lui Dulamă nu i-o fac liberalii, ci aleşii de la Pro România – este un coleg de partid al primarului. Fără să ştii din ce partid face parte, ai fi tentat să crezi că Viorel Ţîru este cel mai afurisit opozant al lui Ionel Dulamă, judecând după tonul cu care îl ia la rost pe primar. Hotărârea cu locuinţele cărora li se dă un statut social a fost iniţiată de Găbiţa Gheorghe, care a reuşit să-i întărâte pe colegii de la PSD.
Prima ripostă i-a aparţinut social-democratului Viorel Ţîru, care a acuzat Executivul condus de colegul său de partid, Ionel Dulamă, că a tărăgănat excesiv soluţionarea chestiunii utilităţilor şi nu numai. „Va trebui să facem ceva cu oamenii din barăci, dar nu ştiu dacă locuinţe sociale. În 2018, am aprobat întocmirea unui raport de evaluare.”, despre care Ţîru susţine că nu s-a făcut. Dulamă i-a amintit că, la acel moment, proiectul iniţiat de el, privitor la un raport de evaluare valabil numai în cazul vânzării, a fost respins de Consiliul Local.
Ţîru a continuat: „Pe 18 februarie 2020 am aprobat proiectul cu cadastrarea şi nu s-a cadastrat. Cum trecem peste aceste două etape ca să aprobăm proiectul doamnei Gheorghe?” „Putem să-i rugăm pe cei care fac cadastrarea gratuită să ni-l predea în cel mai scurt timp. Având în vedere că această firmă lucrează la cadastrarea gratuită, vom apela la ei să ne facă cadastrul.”, a venit răspunsul lui Dulamă, neconvingător pentru Viorel Ţîru, care n-a cedat: „Dacă o să stăm după ei, o să-l avem peste doi ani.” „Ce să facem?”, întreabă Dulamă, care primeşte răspunsul de la colegul Ţîru: „Ar trebui să plătim noi cadastrul, ca să putem să-i racordăm pe oameni la energie. Acum câţiva ani, am avut o discuţie: într-o zi, Pârnuţă nu ne va mai da curent, într-o zi, maşina de pompieri va pleca din centru, va trebui să se ducă acolo şi noi nu suntem racordaţi la energie electrică. E o situaţie foarte gravă la nivelul unei familii care locuieşte acolo, o persoană este bolnavă de cancer, nu are curent şi noi stăm după cei cu cadastrul, ca să vină după doi ani. De ce nu urgentăm? Ce dacă nu s-au născut la Rucăr? Au locuit acolo ani buni! Dacă nu locuiau în acele barăci, erau degradate. Ploua în ele, se dărâmau.”
I se alătură în susţinerea pledoariei pentru familiile care locuiesc acolo nu pentru că o duc bine financiar iniţiatoarea hotărârii, Găbiţa Gheorghe, potrivit căreia o singură familie nu este din Rucăr, restul sunt cetăţeni ai comunei Rucăr. „Şi dacă nu erau, avem grijă de un câine, avem grijă de o pisică, dar de nişte oameni n-avem grijă. Am întârziat foarte mult.”, s-a înfierbântat Ţîru, a cărui tiradă de mustrări la adresa Primăriei l-a provocat pe Dulamă. „Credeţi că ne interzice cineva să îi repartizăm lui Dulamă un apartament acolo, că nu e cadastrat? Credeţi că asta ne împiedică?”, s-a apărat primarul, care n-a aşteptat replica prea mult. „Ne împiedică, fiindcă trebuie să-i facem racordul la curent. Ne împiedică, pentru că am lălăit-o atâta timp. Va trebui să urgentăm, pentru că acei oameni chiar au nevoie.”, a precizat Ţîru, secondat de Găbiţa Gheorghe: „De o lună, oamenii n-au deloc curent.” „Până la repartizarea lor, mai trec un an, doi.”, le-a ţinut isonul fostul primar Dumitru Ghica.
Jumătate dintre apartamente, păstrate de Primărie, în caz de calamitate
Mai echilibrat în idei decât colegii de stânga de la PSD şi Pro România, Genel Lupu, de la PNL, a îndemnat Consiliul să fie atent la termenul „social”, care impune condiţii privitoare la veniturile limitate ale solicitanţilor pentru a se număra printre beneficiari. „Varianta cu închirierea sau concesiunea va fi mult mai bună. Locuinţa socială nu se poate da pe termen nelimitat. Dacă unul decedează, urmaşii nu mai pot beneficia de locuinţă. Cred că se doreşte ca ei să stea în continuare şi să devină oarecum proprietari. Şi copiii lor. Sunt 16 apartamente. Restul le putem reabilita şi da o utilitate, să le avem de rezervă în cazul în care se produc calamităţi şi nişte familii vor fi obligate să locuiască provizoriu până îşi repară casele.”, a fost mesajul liberalului, care a propus realizarea unui inventar înainte de a le trece pe toate în categoria socialelor.
„Transformarea în locuinţă socială răspunde nevoii de acum, racordarea la curent, dar nu rezolvă problemele celor de acolo, care vor să fie proprietari.”, a mai spus Lupu, contrazis de colega Găbiţa: „Doar şase sunt ocupate. Nu vor să fie proprietari, copiii lor sunt plecaţi majoritatea, nu mai vin să stea acolo.”
„Problema curentului aţi creat-o dumneavoastră, domnul vice. Nu mai faceţi pe nevinovatul!”
După o oră de dezbateri pe durata cărora a stat potolit, intuind că se va găsi cineva care să-l facă responsabil de lăsarea oamenilor fără curent, viceprimarul Ion Pârnuţă şi-a rezervat finalul schimbului de replici. „Noi trebuie să le dăm curent! Pe ei asta îi interesează. Ei şi aşa stau acolo. Şi caz social doar unul este. Doctorul! Doctoraşul! Restul nu sunt. Sunt lacăte pe toate cele 16 apartamente. Doctoraşul are cinci apartamente cu lacăte pe ele. Spuneţi numai ce vă convine. Sunt oameni plecaţi în Italia şi au acolo. Sunt oameni care n-au nicio treabă şi stau într-o baracă a lui Suciu de care îţi e frică că ia foc. A mai luat foc. Prima dată, dacă vreţi să rezolvăm problema socială, este să le dăm curent. De câte locuinţe sociale avem nevoie: de una, două, trei. Trebuie băgaţi bani acolo ca să le reparăm. Sunt cinci luni de când e curent acolo şi s-a tot aşteptat. Doctoraşul trebuie susţinut. Doamne fereşte de el!, dar restul n-au nicio treabă! Lucrează la negru şi se vaită. Este a lui Robu care a venit cu copiii copiilor, trei generaţii, şi stau şi în partea cealaltă. Şi ne facem că nu ştim. Ştim toţi, dar nu spunem. Problema nr.1 este curentul. Şi doctoraşul. Ei n-au plătit niciodată gunoiul, curentul l-au plătit pe medie. Să vedeţi cât vor plăti acum. N-au plătit apă, n-au plătit nimic.”, a răbufnit la adresa locatarilor vicele Pârnuţă, deşi oamenii sunt departe de a-şi permite case mai bune decât barăcile în care el n-ar sta nici legat.
„Problema curentului aţi creat-o dumneavoastră, domnul vice. Nu mai faceţi pe nevinovatul!”, a sărit consiliera autoare a hotărârii, inclusă, împreună cu colegii Genel Lupu (PNL) şi Viorel Ţîru (PSD), în comisia de analiză a cererilor şi repartizare a locuinţelor. La următoarea şedinţă de Consiliu va fi adoptat regulamentul privind repartizarea, închirierea şi administrarea locuinţelor sociale şi a celor din fondul locativ al comunei Rucăr.
Hotărârea a trecut de votul aleşilor cu următoarele două menţiuni. Prima: la curent, trebuie deschise 16 partide. Însă statut social vor căpăta doar 8, autorităţile considerând împovărătoare sarcina reparării tuturor apartamentelor de pe cele două scări înainte de a le repartiza. Magda BĂNCESCU