În urmă cu un veac, un pasionat al călătoriilor în jurul Câmpulungului şi în munţii Muscelului a fost farmacistul Gabriel Dimitriu. Născut la Turnu-Severin în 1874, absolvent al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, a manifestat o deosebită pasiune pentru botanică şi chimie. Gabriel Dimitriu a devenit în anul 1899, prin moştenire, proprietar şi diriginte al farmaciei „La Sf. Treime” din Câmpulung, fondată în 1842 de spițerul Johan Miskoltzi.
Stabilit în oraş, s-a făcut remarcat ca unul dintre cei mai reputaţi farmacişti ai urbei. Bun prieten cu mulţi intelectuali ai Câmpulungului, printre care doctorul H. Makelarie sau iluștrii profesori Dimitrie Scurei, I. Nicolaescu-Bughianu şi Gheorghe Şapcaliu, Gabriel Dimitriu a fost un pasionat al drumețiilor și un membru activ al Societății Turiștilor Români (S.T.R.) din România – Secția Muscel
În broşura intitulată „Câmpulungul cu împrejurimi”, scoasă în 1907 la „Tipografia, legătoria şi librăria Gh. N. Vlădescu” din Câmpulung de Societatea Turiștilor Români (S.T.R.) – Secția Muscel, comitetul acestei societăți, în care vicepreședinte era Gabriel Dimitriu, propune cititorilor de atunci câteva trasee cu trăsura, care pot constitui şi astăzi o invitaţie la călătorie.
Excursiunile în jurul Câmpulungului
Cu trăsura:
Pe Flămânda, deal ce predomină tot Câmpulungul. Distanţa: 1½ km.
Platoul Gruiului, 1 km de centru.
Fabrica de hârtie, 7 km distanţă.
Bughea de Sus, 3 ½ km depărtare, unde sunt şi ape sulfuroase.Un break face regulat câte 2 curse pe zi între Câmpulung şi Bughea. Se poate mânca la hanul Bărcăcilă.
Apa Sărată, 7 km. La sud de Câmpulung, unde se pot vizita ruinele Jidava (un castru roman) şi carierele de lignit ale d-lui inginer Negretzu. Masa se poate lua la Nicolae Stuparu sau la cantina carierelor.
Nămăeşti, 8 km depărtare, unde se află şi un schit de maici, cu o bisericuţă săpată în stâncă de gresie. La Nămăeşti se poate lua masa la hanul lui Alexe.
Lereşti, pe valea Râului Târgului, 6 km distanţă. Se poate lua masa la hanurile lui Vică Răcaru şi Firică.
Cândeşti, sat situat pe valea Bratia, între păduri seculare. În apropiere sunt izvoare sulfuroase. Distanţa: 11 km.
Mihăeşti, distanţă 21 km, unde se află un parc splendid al ocolului silvic al statului. Parcul e în apropiere de gara Mihăeşti.
Dragoslavele, sat frumos iluminat cu electricitate. Distanţa: 18 km.
Rucăr, distanţa 22 km. La o altitudine de 630 m deasupra Mării Negre, înconjurat de munţi stâncoşi şi păduroşi. Satul e mare şi curat românesc, căci aci s-au păstrat toate tradiţiunile strămoşeşti, putem zice că e leagănul tradiţiilor în ceea ce priveşte portul strămoşesc de munte. Aci se ţes şi se cos frumoasele cămăşi, fote, într-un cuvânt fermecătoarele costume ţărăneşti. La Rucăr viaţa e ieftină. Se găseşte un hotel mare cu restaurant bun: „Hotelul şi restaurantul Oncescu”. Se găsesc şi case particulare de închiriat.
Defileul şi peştera Dâmbovicioara. Distanţa: 33 km. Defileu grandios şi unic în ţară, cu o şosea excelentă până la peşteră. Şosea datorită neobositului maestru inginer-şef al judeţului. Se poate lua masa la hanul Brebu de la podul Dâmboviţa.
Vama Giuvala, 40 km depărtare, la o altitudine de 1200 m.
Bahna Rusului, unde se află cantonul de vânătoare al A. S. Regale Principele Ferdinand. Situat pe Râul Doamnei, distanţa 40 km. Pe drum spre Bahna Rusului, în comuna Corbi, cătunul Sghiabu, se află o biserică scobită cu totul în piatră.
Aninoasa, 18 km depărtare, unde se află o veche monastire, în parte ruinată.
Cetăţuia, 20 km distanţă. Pe Valea Dâmboviţei, aci se pot vedea ruinele bisericii şi palatului lui Negru-Vodă.