Consilierilor locali li s-a cerut, la şedinţa A.G.A. de aseară, să anuleze proiectul tehnic din 2013, care nu mai era valabil
„Proiectul blestemat” al reconstrucţiei halei Pieţei Centrale traversează un nou blocaj ivit în momentul în care Compania Naţională de Investiţii se pregătea să scoată la licitaţie contractul cifrat la aproximativ 15 milioane de lei. Ce nu era în regulă de data aceasta? Însăşi valoarea, modificată de două ori în mandatul lui Liviu Ţâroiu şi de trei ori în timpul Elenei Lasconi. Modificările, însă, au fost unele minore pe lângă cea impusă de perioada mare de timp trecută de când s-au făcut calculele iniţiale. Mai exact, proiectul tehnic datează din anul 2013, iar studiul de fezabilitate, din 2018. Or, după cum a constatat finanţatorul, este imposibil să execuţi o construcţie la preţurile valabile acum trei, în condiţiile în care materialele de construcţie s-au scumpit cu 40%, iar fierul, materialul de bază al halei, costă cu 150% mai mult. Acest impediment major a fost depistat după ce ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat ordinul de aprobare a finanţării pentru Piaţa Centrală, care dădea „undă verde” C.N.I. să organizeze licitaţia pentru desemnarea constructorului. Abia în această etapă avansată, instituţia statului, care susţine financiar proiectul de la Câmpulung, a realizat că este imposibilă realizarea lui, dacă nu se actualizează documentaţia.
Elena Lasconi a reuşit să deblocheze, pentru a doua oară, proiectul Pieţei Centrale, pe care C.N.I. n-avea cum să-l execute la preţurile din 2018
Punct la ce a fost până acum şi de la capăt. Asta fac autorităţile locale, care se întorc de unde au plecat. De fapt, Elena Lasconi nu se întoarce la stadiul în care se găsea proiectul în momentul în care l-a preluat de la Liviu Ţâroiu, ci la anul 2013, când responsabilitatea punerii în practică a investiţiei aparţinea lui Călin Andrei. În 2013, s-a întocmit proiectul tehnic, care astăzi nu mai este valabil, fiind ieşit din termenul de cinci ani, la expirarea căruia necesită actualizare. Un soi de actualizare a cifrelor s-a întâmplat în 2018, când Liviu Ţâroiu a avut revelaţia să depună documentaţia la Compania Naţională de Investiţii şi a trebuit s-o înnoiască sub forma unui studiu de fezabilitate. Care, timp de trei ani, până în mandatul Elenei Lasconi, a rămas blocat la C.N.I., unde autorităţile noastre n-au insistat şi n-au răspuns solicitărilor finanţatorului. Efectiv, administraţiei Ţâroiu nu i-a păsat dacă C.N.I. ne acceptă sau nu proiectul, pentru aprobarea căruia trebuia să depună cuvenitele stăruinţe.
Asta a făcut Lasconi când a ajuns la Primărie. Deplasări şi discuţii la Bucureşti, în urma cărora Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a fost de acord să susţină lucrarea de la Câmpulung. S-au parcurs toate formalităţile de avizare, ajungându-se aproape de finalul etapelor birocratice, în care trebuia ţinută licitaţia. Pe baza unui studiu de fezabilitate vechi de trei ani! Şi a unui proiect tehnic şi mai vechi, făcut acum opt ani!
„Toate drumurile mele la Bucureşti… unde a fost de susţinut în acele şedinţe, la care au participat numai specialişti…”, este mâhnirea Elenei Lasconi că toată frământarea din ultimele zece luni a fost aproape degeaba. „După ce am deblocat acest proiect şi am obţinut aprobarea finanţării, ne-am trezit că, de fapt, proiectul tehnic nu mai este valabil, iar proiectarea era în cârca Primăriei.”, a adăugat aceasta. Exclus să se regleze situaţia imputabilă fostei administraţii Ţâroiu prin aşezarea proiectului tehnic din 2013 pe cifrele reieşite din SF-ul făcut în 2018!
„În condiţiile în care, în acest an, au explodat preţurile cu 40% la materialele de construcţie şi cu 150% la fier. Acolo trebuie să fie mult fier. Atunci am pus mâna pe telefon şi am vorbit la C.N.I..”, ne-a povestit Elena Lasconi cum porneşte, practic, din punctul 0 cu reconstrucţia halei Pieţei Centrale.
Ce trebuia făcut? În primul rând, o „clasare” a proiectului tehnic din 2013, anulat, practic, prin vechimea lui. Însă procedura impune şi votul Consiliului Local, în calitate de acţionar unic al SC Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL. Acest lucru s-a întâmplat ieri după amiază, când a avut loc o şedinţă A.G.A. a Pieţelor, convocată de directorul Eduard Boeru, special pentru această formalitate obligatorie.
Al doilea pas, stabilit de Elena Lasconi cu cei de la C.N.I., constă în actualizarea studiului de fezabilitate, operaţiune pe care o va îndeplini, fără costuri, acelaşi proiectant care a lucrat documentaţia în 2018. „Vom face update la S.F., la preţurile de astăzi, şi-l băgăm în procedură de urgenţă, pentru şedinţele de la Ministerul Dezvoltării şi C.N.I., pentru reavizare. Şi să facă ei şi proiectare, şi execuţie.”, a încheiat primăriţa Elena Lasconi.
Cronologia celui mai poticnit proiect al Câmpulungului
-14 iunie 2010: În anul în care Serviciul Public Administraţia Pieţelor s-a transformat în SC Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, studiul de fezabilitate, aprobat prin hotărârea Consiliului Local Câmpulung nr.73/2010, dădea o valoare a investiţiei de 4.061.185 lei, din care construcţii + montaj, 3.493.333 lei, sume fără TVA.
-15 iunie 2018: Consiliul Local a aprobat predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania Naţională de Investiţii, a terenului situat în strada Piaţa Jurământului, nr.1, în suprafaţă de 2.432 metri pătraţi.
-12 decembrie 2019: Consiliul Local a actualizat costurile estimate: 15.041.588,50 lei, valoarea totală, din care construcţiile şi montajul, 11.298.172,39 lei. Bugetul de stat trebuia să suporte 14.343.319,72 lei, iar bugetul local, 698.268,86 lei. Durata de realizare a fost apreciată la 24 de luni, din care 6 luni dura proiectarea şi 18 luni, execuţia construcţiei unei hale noi.
-30 ianuarie 2020: Costul total estimat creşte la 15.126.251,26 lei, mai mult cu 84.662,76 lei faţă de cel votat pe 12 decembrie 2019. Valoarea construcţiilor şi montajului rămâne nemodificată, la fel, partea municipiului. Se măreşte, însă, cuantumul cheltuielilor eligibile, finanţate din bugetul de stat, cu cei 84.662,76 lei, care sunt trecuţi în contul C.N.I. Finanţarea Companiei Naţionale de Investiţii ajunge la 14.427.982,39 lei.
-16 martie 2021: Se măreşte din nou finanţarea asumată de C.N.I., cu 408.512,72 lei, prin modificarea în devizul general a cheltuielilor forfetare, cota C.N.I., de la 5%, la 8%. Valoarea totală saltă la 15.534.763,98 lei. Cheltuielile eligibile de la bugetul de stat ajung la 14.836.495,11 lei.
-22 martie 2021: Consiliul Local a votat reducerea duratei execuţiei de la 24 de luni la 12 luni.
-8 aprilie 2021: Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a încheiat turul de forţă în Argeş la Câmpulung, sub acoperişul şubred al pieţei dezolante, vechi de 60 de ani, pe care autorităţile ar fi trebuit s-o demoleze în acest an.
-21 aprilie 2021: Valoarea proiectului scade cu 67.888,48 lei, faţă de votul acordat la jumătatea lunii martie, după ce autorităţile câmpulungene s-au angajat să execute, într-un proiect separat, ulterior, lucrările de consolidare, reabilitare şi reabilitare a şarpantei la localul administrativ. C.N.I. era dispusă să finanţeze execuţia lucrărilor doar pentru hala Pieţei Centrale şi localul magazinului. Totalul scade la 15.466.875,50 lei, din care programul Companiei Naţionale de Investiţii susţine 14.768.606,65 lei, în timp ce bugetul local contribuie cu 698.268,86 lei. Din totalul precizat, valoarea construcţiilor şi montajului se ridică la 11.241.946,41 lei (10.823.010,83 lei – C.N.I. şi 418.935,57 lei – bugetul local).
-23 aprilie 2021: Elena Lasconi a obţinut, la Bucureşti, avizarea Consiliului Tehnico-Economic de la Ministerul Dezvoltării. Din nou probleme în documentele finale, în care nu trebuia să mai apară nicio explicaţie legată de clădirea administrativă, cu două birouri, din spatele pieţei.
-27 aprilie 2021: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a semnat ordinul care garanta că investiţia de modernizare a Pieţei Agroalimentare a Câmpulungului avea finanţarea asigurată.
Magda BĂNCESCU