În seara de miercuri, 21 august 2024, Câmpulung Muscel a devenit din nou centrul cântecelor şi costumelor tradiţionale româneşti, găzduind cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional de Muzică Populară „Sus la munte, la Muscel”. Evenimentul a fost organizat de Primăria Câmpulung, iar, ca în fiecare an, prezentatoarea emisiunii „O dată în viaţă”, Iuliana Tudor, a fost gazda deosebită a evenimentului. Festivalul se adresează soliştilor vocali amatori din România, Republica Moldova şi din cadrul comunităţilor româneşti de dincolo de graniţe, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani. Conform regulamentului, fiecare concurent a avut de prezentat un cântec fără acompaniament, respectiv doină, cântec doinit sau baladă şi un cântec cu acompaniament din zona folclorică pe care o reprezintă. Ca o noutate, în acest an se vor acorda două trofee ale festivalului, cu aceeaşi valoare: Trofeul „Gavriil Prunoiu” şi Trofeul „Marioara Murărescu”. La ediţia din acest an s-au înscris foarte mulţi tineri, iar după preselecţie au ajuns în etapa finală doar 19 interpreţi din toate zonele etnografice ale României, cât şi Republica Moldova.
- Primăriţa Elena Lasconi: „De aici, de la Câmpulung, am învăţat ceea ce înseamnă unitate!”
Elena Lasconi a purtat, de această dată, un costum popular oferit din partea măicuţelor de la Mănăstirea Nămăeşti. Deschiderea festivalului a fost realizată de primăriţă, care le-a transmis tuturor românilor, de pretutindeni, că atât timp cât îşi păstrează tradiţiile, românii nu pot fi îngenunchiaţi. „Cine iubeşte tradiţiile româneşti şi cine respectă tradiţiile româneşti, cântecul, portul şi dansul popular, se respectă şi se iubeşte, în primul rând, pe sine! Identitatea noastră înseamnă mai mult decât ceea ce vedem în cartea de identitate sau în buletin. ADN-ul nostru nu este doar de la mama şi de la tata, cu toţii purtăm în noi bucuriile, luptele şi frământările acestui popor. Tocmai de aceea, românii nu pot fi îngenunchiaţi, însă cu toţii simţim acel sentiment care este neplăcut, care se numeşte „dezbinare” şi mă bucur că astăzi, de aici de la Câmpulung, am învăţat ceea ce înseamnă unitate şi mi-aş dori din tot sufletul ca acest festival să fie un instrument prin care unitatea să ajungă peste tot în ţară, dar şi în România de dincolo de graniţe. Sunt foarte mândră, mă bucur foarte mult că am dus la acest nivel acest festival-concurs, este etalon la nivel naţional. Nu a fost uşor, dar eu am ales tot timpul în viaţă drumul greu. Închei spunându-vă doar atât: Bucuraţi-vă, dragi câmpulungeni, bucuraţi-vă, dragi români, de oriunde ne urmăriţi! Să fim recunoscători că astăzi suntem în viaţă şi că putem să ne bucurăm de România prin port popular, cântec şi dans popular! Aş vrea să le mulţumesc măicuţelor de la Mănăstirea Nămăeşti pentru acest costum minunat pe care eu îl port astăzi. Mulţumesc foarte mult!”, a transmis Elena Lasconi.
- Adelina Ioana Moiceanu şi Mădălina Enaru au reprezentat Muscelul
Juriul din acest an a fost compus din oameni de specialitate, care au avut de analizat portul popular al fiecărui interpret, cât şi prestaţia pe care concurenţii au avut-o pe scenă. Printre membrii juriului din acest an îi amintim pe: prof. dr. Grigore Leşe – preşedintele juriului; prof. dr. Elise Stan; Ion Liviu Iana; Petre Murăresu; Ileanea Vieru; Niculina Stoican; Mariana Anghel; Valentin Marin şi Cătălin Iancu.
Printre concurenţii acestei ediţii s-au numărat şi două interprete de muzică populară care au reprezentat Câmpulungul. Prima dintre acestea a fost Adelina Ioana Moiceanu, care a studiat canto popular timp de cinci ani la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Piteşti, sub îndrumarea doamnei Mihaela Chiriţescu Jugaru. Apoi a continuat studiile la Câmpulung, sub coordonarea doamnei Rodica Voicu, iar în prezent colaborează cu Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Costumul pe care l-a prezentat în faţa juriului este o moştenire de familie. Pe cap a purtat o maramă de borangic, ţesută la război, cu alesături din mătase. Marama, fixată pe cap cu o legătoare din catifea, a fost bogat ornamentată cu mărgele, cusută cu migală. Aceasta are alesături din mătase, are motive florale şi câteva motive vechi precum: Steaua Norocului şi Coarnele Berbecului. Ia a fost cusută pe pânză de casă în punctul de cusătură pe gras, braţele sunt bogat ornamentate cu motive inspirate din natură, iar poalele au fost ţesute tot pe pânză de casă, cu aceleaşi motive inspirate din natură. Fota a fost ţesută la război, în 4 iţe, cu motive florale şi are semne protectoare: colţii lupului, care străjuiesc marginile, iar aceasta a fost prinsă de mijloc, cu bete, ele fiind ţesute tot la război şi prezintă motive geometrice, iar în picioare a purtat ciorapi de lână şi opinci din piele de porc cu nojiţe.
Cea de-a doua concurentă care a reprezentat Câmpulungul a fost Mădălina Ioana Enaru. Mama acesteia, meşterul popular Mirela Enaru, a fost primul susţinător şi primul ei critic. Primii paşi în activitatea artistică i-a făcut alături de Rodica Voicu, în Câmpulung, fiind membră a Ansamblului „Plaiuri Muscelene”. Mai târziu, a devenit elevă la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Piteşti, iar acum se pregăteşte alături de Mihaela Chiriţescu Jugaru. Îi mulţumeşte în mod special pentru tot ce a învăţat-o şi pentru ce o va învăţa în continuare. Costumul pe care l-a purtat a fost unul de ieşit la horă sau de tânără fată. Este rezultatul muncii stră-stră bunicii sale, maica Filofteia, astăzi doar o figură firavă pe o cruce. Ia a fost cusută pe românesc, cu un punct dintre cele mai vechi de cusătură, dar şi unul dintre cele mai migăloase. A fost cusută pe pânză de casă, ţesută în război şi ca un motiv specific Muscelului, pânza de casă avea ţesute pe piept, dar şi pe mâneci, dungile portocalii pe care o doamnă din satul ei, Jugur, i-a povestit că femeile le ţeseau când bărbaţii plecau în război. Iar maica Filofteia a cusut o întreagă primăvară pe această ie, cu flori înflorite, crenguţe şi bobocei. Ia a fost cusută cu bumbac, mătase în patru foi cu clinci şi încheiată cu cheiţă. Pieptul a fost cusut cu râuri, cu mătase albă, cusută în lănţişor. Fota a fost ţesută în război, în patru iţe, pe fond negru, din bumbac, într-o explozie de culori vesele, dar şi motive florale şi primordiale, oul sau sămânţa fiind simbolurile feminităţii. A fost fixată în jurul taliei cu bete, ţesute în război în patru iţe, cu motive geometrice. Pe cap a purtat maramă din borangic, ţesută în două iţe, ornamentată cu mătase albă şi fir metalic, fixată cu legătoare, iar în picioare a purtat opinci din piele şi ciorapi de lână.
- Iată cei 19 concurenţi care au participat la ediţia din acest an
- Sebastian Mihai Şerban – Mureş
- Valentin Vătrariu – Timiş
- Adelina Ioana Moiceanu – Câmpulung
- Mihaela Elena Bălan – Roşia de Amaradia, Gorj
- Anamaria Lăcătuş – Vrancea
- Mădălina Enaru – Poienarii de Muscel
- Simina Popescu – Gorj
- Anamaria Florina Sârb – Bihor
- Marian Casian Mihuţ – Bihor
- Alexandra Condrea – Vaslui
- Elena Simona Lazăr – Tulcea
- Alexandra Georgiana Piţu – Giurgiu
- Camelia Alexandra Tămaş – Cluj
- Anamaria Popescu – Gorj
- Ana Sârghi – Republica Moldova
- Bianca Opăriuc – Timiş
- Sorin Năstasie Cheva – Caraş-Severin
- Iuliana Bianca Mirică – Brăila
- Denisa Pîrvu – Topoloveni
După încheierea concursului, festivalul a continuat cu un recital susţinut de Doinița și Ionuț Dolănescu, alături de fiinca lor, Ioana Dolănescu, care au fost premiaţi cu diplome de excelenţă şi medalii pentru prestaţia extraordinară pe care au avut-o şi pentru vocile excepţionale cu care au reuşit să ridice publicul în picioare şi să scoată lumea la joc. În recital au mai fost, de asemenea, Felicia Stoian și Roxana Goia, George Nedelea, Mihaela Chirițescu, Dragoș Dinescu și Ema Romanescu. Astăzi, 22 august 2024, de la ora 18.00, urmează Festivitatea de Premiere şi Gala Laureaţilor.
R.A.Ş.