Procesul împotriva ordinelor de suspendare ale Ministerului Sănătăţii, câştigat, la prima instanţă, de fostul director al Spitalului Municipal
După un an de la înlăturarea din funcţia de director al Spitalului Municipal Câmpulung, Nicolaie Alexe a obţinut un verdict favorabil la Curtea de Apel Piteşti. Fostul manager a dat în judecată Ministerul Sănătăţii şi pe ministru, fiind chemat în garanţie Ministerul Afacerilor Interne, pentru Instituţia Prefectului Judeţului Argeş. Pretenţiile favoritului lui Liviu Ţâroiu au constat în anularea celor două ordine de ministru care l-au „zburat” din funcţie. Primul, emis de Nelu Tătaru pe 30 aprilie 2020, după o lună şi jumătate de stare de urgenţă, când ministerul, la propunerea prefectului Emanuel Soare, l-a suspendat din funcţie pe Nicolaie Alexe şi l-a înlocuit cu Andrei Aron. Al doilea ordin, emis de acelaşi ministru, pe 15 mai 2020, prelungea mandatul medicului Aron pe durata stării de alertă. În afara anulării celor două documente, Alexe cere şi despăgubiri salariale. Hotărârea pronunţată pe 7 mai 2021 nu este definitivă, la Curtea de Apel fiind tranşat, deocamdată, fondul. Pârâţii, Ministerul şi Prefectura, au dreptul s-o atace, cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Alexe, suspendat de trei ori în 2020
Iniţial, Nicolaie Alexe a deschis procesul la Tribunalul Argeş. Cererea, înregistrată pe 18 septembrie 2020, a fost tranşată la termenul din 11 decembrie, când instanţa şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Piteşti. Pe lângă desfiinţarea ordinelor de ministru care l-au lăsat fără funcţia de director, Alexe a cerut să-i fie restituite plăţile neîncasate pe durata suspendării, din 30 aprilie 2020, până pe 25 mai 2020, când, pentru încă o lună, Liviu Ţâroiu l-a repus în funcţie. Este vorba despre diferenţa dintre salariul de director şi cel efectiv încasat, prin „retrogradarea” la funcţia de şef al Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Medicale.
Fostul director a acuzat ministerul şi pe ministru de emiterea cu „exces de putere” a ordinelor pe care le-a atacat, considerându-le nelegale. Primul ordin, după cum am precizat în deschiderea articolului, l-a suspendat de la conducerea Spitalului Câmpulung pe durata celor două săptămâni rămase din starea de urgenţă. Pe 15 mai 2020, când a fost instituită starea de alertă, ministrul Tătaru a emis al doilea ordin, prin care s-a produs a doua suspendare a lui Alexe. Suspendare care trebuia să opereze pe timpul stării de alertă declarată la nivel naţional.
Numai că, spitalele revenind în subordinea autorităţilor locale, după cele două luni, cât s-au aflat sub directa coordonare a Ministerului Sănătăţii, Liviu Ţâroiu avea dreptul să pună pe cine voia la şefia unităţii medicale. Drept pe care şi l-a exercitat printr-o dispoziţie din 25 mai 2020, când a hotărât încetarea suspendării contractului de management. Astfel, Ţâroiu l-a dat jos pe Aron şi l-a reinstalat pe Alexe.
Hârjoana între prefect şi primar, pe nervii lui Alexe, a continuat cu riposta lui Emanuel Soare în instanţă. Mai precis, Soare a atacat dispoziţia lui Ţâroiu, care i-a redat funcţia protejatului său. Şi nu numai această dispoziţie, ci şi pe cea din 14 iunie 2019, prin care primarul l-a numit în funcţia de manager pe Nicolaie Alexe după controversatul concurs câştigat relaxat de acesta.
Mişcarea lui Soare l-a forţat pe Ţâroiu să emită o nouă dispoziţie, care le-a suspendat pe cele atacate în contenciosul administrativ. Se întâmpla pe 22 iunie 2020, când Spitalul Municipal, greu încercat de pandemie, a rămas iar fără director.
Aşadar, pentru a treia oară în 2020, Alexe a pierdut funcţia, de data aceasta, ca efect al actului prietenului său, Ţâroiu.
Ministerul a cerut ca Prefectura să suporte despăgubirile şi cheltuielile de judecată
Motivul primei înlocuiri a lui Alexe cu Aron l-a constituit neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Acuzaţie nerealistă, în opinia reclamantului, căruia nu i s-ar fi imputat anumite fapte concrete şi datele la care au fost săvârşite, ci au fost enumerate nişte deficienţe în activitate. În cazul celui de-al doilea ordin, apărut în momentul încetării stării de urgenţă, fostul director a reclamat că i-a fost comunicat abia după şase zile, pe 21 mai 2020. Şi că în preambulul său apărea o Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ale cărei efecte încetaseră prin intrarea în starea de alertă şi revenirea spitalelor în subordinea administraţiei publice locale. Prin urmare, Ministerul Sănătăţii nu mai avea competenţa emiterii documentului care îi prelungea lui Andrei Aron şederea la conducerea Spitalului Municipal.
Cât priveşte despăgubirile cerute, Alexe a motivat că, „prin ordinele atacate, i-a fost creată o pagubă materială, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite în temeiul contractului de management şi cele efectiv încasate, în calitate de şef al Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Medicale.”
Părţile chemate în judecată, Ministerul Sănătăţii şi ministrul, au avut argumentele lor. Printre care cel mai puternic era legat de cele semnalate de către Instituţia Prefectului Judeţului Argeş: „fapte şi acţiuni de management defectuos cu privire la Spitalul Municipal Câmpulung”. „Ţinând cont de gravitatea faptelor prezentate, prin ordinul mai întâi emis a fost suspendat raportul de serviciu al reclamantului, pe perioada stării de urgenţă, acest ordin fiind, în aprecierea autorităţii pârâte, legal emis.”, consemnează hotărârea Tribunalului Argeş.
Iar în cazul celui de-al doilea act contestat de fostul director, pe 15 mai 2020, „ministrul Sănătăţii deţinea competenţa de numire, suspendare şi eliberare din funcţie, inclusiv a managerilor din unităţile sanitare din subordinea administraţiei publice locale, această atribuţie fiindu-i retrasă la data intrării în vigoare a Legii nr.179/2020.” În apărarea sa, Ministerul Sănătăţii a arătat către Prefectura Argeş ca fiind instituţia în măsură să justifice ce a stat la baza adresei înaintate oficialilor de la centru, pe baza căreia aceştia l-au suspendat pe director. Dar şi către Spitalul Municipal, pentru a comunica instanţei câţi membri ai personalului medical s-au infectat cu COVID-19, până la 30 aprilie 2020, şi câte internări ale pacienţilor asimptomatici s-au făcut la Secţia de Boli Interne.
Ministerul Sănătăţii a înaintat instanţei o cerere de chemare în garanţie a Prefecturii, pentru plata despăgubirilor şi a cheltuielilor de judecată, în cazul în care era admisă acţiunea lui Nicolaie Alexe.
Ordinele Ministerului Sănătăţii care l-au suspendat pe Alexe din funcţie, anulate
Cum Alexe nu avea calitatea de funcţionar public, litigiul nu aparţinea contenciosului funcţiei publice. Mai mult, „obiectul acţiunii nu îl constituie contractul de management, act încheiat cu autoritatea locală, şi nici actul de numire a reclamantului în funcţia de manager, emis, de asemenea, de către autoritatea locală, ci actele administrative ale unei autorităţi centrale, prin care, în regim de putere publică, s-a dispus suspendarea efectelor acestui contract şi a dreptului reclamantului de a exercita funcţia de manager.” Potrivit criteriului referitor la rangul autorităţii publice chemate în judecată, în calitate de emitent al actelor atacate, „litigiul este dat în competenţa Curţii de Apel.”, a motivat Tribunalul, care, pe 11 decembrie 2020, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Piteşti.
Prin urmare, din 23 decembrie 2020, acţiunea s-a mutat aici, la Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal. La al cincilea termen, magistraţii au admis cererea lui Nicolaie Alexe, anulând cele două ordine ale Ministerului Sănătăţii. Curtea de Apel a obligat pârâţii – Ministerul Sănătăţii şi conducătorul său – să-i plătească directorului destituit despăgubirile „reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite conform contractului de management şi cele efectiv încasate, începând cu 30 aprilie 2020 şi până pe 25 mai 2020.” Plus 2.000 lei, cheltuieli de judecată. Sumele trebuie suportate de Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, fiind acceptată cererea Ministerului Sănătăţii de chemare în garanţie. Perdanţii au drept la recurs în 15 zile de la comunicare, depus la Curtea de Apel Piteşti.
Prefectura, amendată în timpul procesului
Mai trebuie să spunem că, pe parcursul procesului de fond, de la Curtea de Apel, câştigat de Alexe, Prefectura Argeş a fost amendată pentru neîndeplinirea obligaţiei de a depune actele solicitate. Amenda a fost aplicată conducătorului instituţiei care, la data de 26 martie 2021, când instanţa a hotărât sancţiunea, era Emilia Mateescu. Acesteia i s-a cerut să prezinte documentele care au stat la baza adresei trimise, primăvara trecută, ministrului Nelu Tătaru, în temeiul căreia acesta a semnat primul ordin de suspendare a lui Alexe. „În situaţia în care nu le deţine, să indice în mod expres acest lucru.”, astfel a sunat cerinţa instanţei. Printr-o acţiune separată, pe 6 mai 2021, cu o zi înainte de încheierea litigiului principal, Prefectura a obţinut „ştergerea” obligaţiei de achitare a amenzii.
Magda BĂNCESCU