Ocolul Silvic Carpathia şi Asociaţia Aqua Crisius au reintrodus 500 de exemplare de lipan, una dintre cele mai apreciate specii de peşti din apele montane ale României, în sud-estul munţilor Făgăraşi. Pentru această specie, pescuitul este interzis de peste 10 ani, din cauza riscului major de dispariţie. În ultimele luni, cele două entităţi au mai făcut repopularea inclusiv cu 3.500 de puieţi de păstrăv indigen şi 23.000 de icre embrionate de păstrăv autohton. La o evaluare recentă, specialiştii au confirmat că peştii s-au adaptat şi că le merge bine, ţinând cont de ritmul lor de creştere, urmând ca, la începutul lunii iunie, să suplimenteze efectivele de lipan cu încă 1.500 de exemplare de 11-14 centimetri lungime fiecare. Lipanul (Thymallus thymallus) este un peşte de apă dulce din familia Salmonidae, asemănător cu păstrăvul şi trăieşte în zona inferioară a râurilor repezi de munte. Este protejat în România din anul 2010, din cauza scăderii drastice a numărului lor, iar eliberarea lui în cazul capturării accidentale este obligatorie, conform legii în vigoare.
Pescuitul la păstrăv se practică numai cu momeli artificiale
La păstrăv, rezultatele repopulărilor trecute sunt pozitive, de aceea eforturile în această direcţie continuă. Din fauna acvatică a munţilor Făgăraş fac parte alţi 3.500 de puieţi de păstrăv indigen de un an şi încă 23.000 de icre embrionate, din care au eclozat păstrăvi adaptaţi vieţii în sălbăticie. „Din fericire, pentru iubitorii pescuitului la salmonide am reuşit să menţinem sezonul de pescuit la păstrăv între 1 aprilie şi 30 septembrie. Prelungirea sezonului cu o lună şi jumătate realizată în premieră anul trecut şi menţinerea acestuia şi în 2021 nu este întâmplătoare, Asociaţia Aqua Crisius realizând demersurile necesare pe lângă autorităţile din domeniu în acest sens, întrucât perioada admisă la pescuitul păstrăvului în România era, în mod nejustificat, cea mai scurtă din Europa şi nu ţinea cont de nevoile păstrăvului indigen.”, a declarat ecologistul Andrei Togor, coordonatorul Asociaţiei Aqua Crisius.
Pe teritoriul României, pescuitul la păstrăv se practică numai cu momeli artificiale, iar reţinerea este permisă, pentru exemplare de minim 20 de centimetri, măsurate de la vârful botului până la baza cozii. În sectoarele cu eliberarea capturilor este obligatorie folosirea cârligelor simple, fără spin şi a minciogului.
Cu excepţia păstrăvului, până în 8 iunie este perioada prohibiţiei generale a pescuitului.
Zone cu regim special de pescuit
În zonele gestionate de Aqua Crisius există reglementări speciale faţă de dimensiunile de reţinere, obligativitatea eliberării tuturor capturilor sau interzicerea pescuitului în anumite tronsoane de râuri.
Zonă interzisă la pescuit este Râul Vâlsan mijlociu, de la baraj Vâlsan – comuna Brădetu (12 kilometri).
Zone cu eliberarea tuturor capturilor: Lacul Baciu (Văsălatu) (6 hectare); Râul Doamnei Superior de la izvoare – baraj Baciu (55 kilometri); Râul Târgului Superior de la izvoare – Baraj Râuşor (23 kilometri).
Zone cu reţinerea permisă a maximum trei păstrăvi, măsurând minim 25 centimetri lungime individuală: Lac Pecineagu (163 hectare); Dâmboviţa superioară, de la baraj Pecineagu – Schitul Dragoslavele (40 kilometri).
Toate zonele cu regim special sunt semnalizate prin panouri de informare. Amenzile pentru nerespectarea regimului de pescuit sunt cuprinse între 300 şi 10.000 de lei şi pot duce până la deschiderea unui dosar penal, în funcţie de gravitatea faptelor. “E.M.”