După termenul de luni, 12 aprilie, Tribunalul Argeş a fixat destul de repede a doua înfăţişare în procesul consilierilor PSD de la Câmpulung, care au atacat organigrama votată în luna ianuarie. După o săptămână de la debutul acţiunii, pe 19 aprilie, părţile sunt citate să se prezinte iar în faţa judecătorului învestit cu soluţionarea cererii lui Liviu Ţâroiu, Mirabelei Manea şi Ciprian Neculăescu împotriva colegilor consilieri şi a Primăriei Câmpulung. Care în proces figurează ca Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Câmpulung, reprezentată prin primarul Elena Lasconi. La termenul de la începutul săptămânii viitoare, magistratul va discuta cererea invocată de U.A.T. Câmpulung privind lipsa calităţii procesuale pasive şi va hotărî dacă această parte are ce căuta sau nu în procesul iniţiat de o parte a grupului PSD.
Primăriei i se cer actele care au stat la baza reorganizării
În răgazul dintre 12-19 aprilie, municipalităţii i s-a cerut să depună „actele care au stat la baza adoptării Hotărârii de Consiliu Local nr. 16 din 28.01.2021, prin care s-au aprobat Organigrama şi Statul de Funcţii privind reorganizarea Serviciului Poliţie Locală în Direcţia Poliţia Locală; fişele posturilor celor 18 agenţi de pază care s-au desfiinţat (n.r. s-au desfiinţat 13 din cele 18); fişa postului şefului Poliţiei Locale; Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale Poliţiei Locale, adoptate de Consiliul Local odată cu înfiinţarea Serviciului Poliţie Locală, cât şi cele ulterioare, Planul de pază existent la nivelul Poliţiei Locale; H.C.L. de organizare şi funcţionare a Comisiei Locale de Ordine Publică, constituită în urma alegerilor locale din septembrie 2020, şi H.C.L. nr.108/31.10.2019 privind vechea organigrama şi statul de funcţii.”
PSD-iştii atacă noua structură a Poliţiei Locale care n-ar mai fi conformă legii
Ţâroiu, Manea şi Neculăescu au atacat numai acea parte din hotărârea de reorganizare a personalului Primăriei privitoare la Poliţia Locală. Aceştia contestă concedierea, prin desfiinţarea posturilor, a 13 agenţi de pază, deşi cererea în instanţă a fost redactată greşit, cu toţi cei 18 paznici trimişi acasă. Motivele ripostei în instanţă arată astfel: „Întrucât prin reorganizarea Poliţiei Locale se modifică, se diminuează, se reduc măsurile de securitate privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, fără o analiză de risc la securitatea fizică, care să justifice noile măsuri de reorganizare a Poliţiei Locale, şi fără a exista o actualizare a planului de pază, care să justifice noua reorganizare a pazei, efectuate de către Poliţia Locală asupra bunurilor şi valorilor care se păzesc chiar şi cu camere video, aviz care este obligatoriu din partea Poliţiei Naţionale (pentru că, în prezent, are loc o modificare a pazei desfăşurate), hotărârea este nelegală.” Şi lovită de nulitate, consideră cei trei.
Aleşii care au atacat organigrama contestă şi noua structură a Poliţiei Locale, care nu mai respectă domeniile stabilite de lege: ordine şi linişte publică şi pază a bunurilor; circulaţie pe drumurile publice; disciplină în construcţii şi afişaj stradal; protecţie a mediului; activitate comercială; structura cu atribuţii pe linie de evidenţă a persoanelor.
Or, prin hotărârea din ianuarie, dispar compartimentele în domeniile Protecţiei Mediului, Activităţilor Comerciale, Disciplinei în Construcţii şi Afişaj Stradal. Se desfiinţează şi cel în domeniul Evidenţei Persoanelor, al cărui unic post era, oricum, vacant. Postul, în schimb, rămâne valabil ocupării lui în viitor, fiind mutat într-un compartiment nou, Monitorizarea Domeniului Public şi Privat.
Noua Poliţie Locală va funcţiona în următoarea structură: ♦Director executiv; ♦Serviciul Circulaţia pe Drumuri Publice; ♦Compartiment Ordine Publică; ♦Compartiment Monitorizare a Domeniului Public şi Privat; ♦Dispecerat şi Supraveghere Video; ♦Autorizări şi Control Comercial.
Cei trei se leagă şi de mutarea funcţionarilor în cadrul altor compartimente
Unul dintre motivele esenţiale ale ripostei contestatarilor îl constituie funcţia lui Dragoş Nicolae, retrogradat de la şef al Serviciului Poliţiei Locale la Circulaţie pe Drumurile Publice. „Retrogradare” ilegală în opinia celor trei, de vreme ce atribuţiile nu i s-au modificat în procent de peste 50% şi nu s-au modificat nici condiţiile de ocupare a postului, aşa cum sunt studiile. „Mai mult, reducerea postului de şef al Serviciului Poliţia Locală doar la Compartimentul Serviciul Circulaţia pe Drumurile Publice şi crearea unui nou post de director, care este similar fostului post de şef al Serviciului Poliţia Locală, încalcă prevederile” potrivit cărora „în cazul în care reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice determină reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării”.
Şi o ultimă critică extrasă din adresa ANFP: în cadrul procesului de reorganizare a activităţii instituţiei, posturile ocupate de funcţionari nu se mută, ci se stabilesc în cadrul compartimentelor rezultate. „Atât pentru fostul şef al Poliţiei Locale, dar şi faţă de ceilalţi funcţionari publici ai Poliţiei Locale, care sunt mutaţi în alte compartimente, operează modificarea raportului de serviciu prin mutarea definitivă în alte compartimente decât cele în cadrul cărora au activat, fiind necesar acordul acestora anterior”, precizează plângerea celor trei.
În afara lui Dragoş Nicolae, mutat la Circulaţie, sunt în aceeaşi situaţie cei trei poliţişti locali din cadrul compartimentelor desfiinţate – Viorela Bâlă, Emanuela Georgeta Bratu şi Auraş Ghiţă -, transferaţi la un compartiment nou, Autorizări şi Control Comercial. Tot aici vor fi aduşi de la Compartimentul Autorizări şi Autorizaţii de Funcţionare al Primăriei Carmen Bădulici şi Liviu Popescu. Magda BĂNCESCU